Marți ora 14:00 va avea loc conferința de lansare a proiectului STAD Social Transmission of Cognitive and Emotional States in the Care of Alzheimer’s Disease Patients” în sala multifuncțională a centrului CINETic. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, Operator de Program, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.
Promotor al proiectului: Universitatea Națională de Teatru și Film I.L. Caragiale București
Partener al proiectului: Institutul Kavli pentru Neuroștiința Sistemelor, NTNU, Trondheim, Norvegia
Finanțare EEA-RO-NO-2018-0606 (Contract Nr. 7, Mai 2019)
PROGRAM
Cuvânt de deschidere:
Rectorul UNATC IL Caragiale, conf. univ. dr. Nicolae Mandea,
Alexandru I. Berceanu director al centrului CINETic
Ioana Carcea, M.D./Ph.D. (Director STAD) – prezentarea proiectului
Prelegeri:
Christian Doeller, PhD/ Prof. – Structuring experience in cognitive spaces
Director, Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences, Leipzig, Germany | Kavli Institute for Systems Neuroscience, NTNU, Trondheim, Norway | doellerlab.com
Tobias Navarro Schröder, Ph.D. – Use of VR and fMRI in human neuroscience reseach
Kavli Institute for Systems Neuroscience
Ioana Carcea, M.D./Ph.D. – Mechanisms of observational learning
Investigator Principal STAD, director MET Ph.D. in Neuroscience, M.D. in General Medicine
Director of http://www.carcealab.com, Rutgers University
După finalizarea prelegerilor va fi o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Limba desfășurarea a conferinței este engleza.
Accesul este liber în limita locurilor disponibile, se pot face rezervări la adresa de mail secretariat.cinetic@unatc.ro. Informații sau programări interviuri https://cinetic.arts.ro/contact/
Scopul proiectului STAD – Social Transmission of Cognitive and Emotional States in the Care of Alzheimer’s Disease Patients – derulat de centrul CINETic prin laboratorul LDCAPEI are ca obiectiv dezvoltarea unei intervenții bazate pe intervenție de tip teatral, dramaterapie și VR pentru atenuarea deteriorării memoriei, anxietății, comportamentelor agresive și a altor manifestări psihologice asociate bolii Alzheimer.
Proiectul este condus de medic Dr. Ioana Carcea, Assistant Professor la Rutgers University. Dr. Carcea studiază mecanismele neuro-modulatoare ale învățării sociale, motivației și bufferingului social al stresului. Ioana conduce proiectul de cercetare MET la CINETic, care are ca scop dezvoltarea unei metodologii de intervenție terapeutică prin teatru activă la nivel neuro-chimic (www.carcealab.com).
Prof. Dr. Christian Doeller este ledearul partenerului proiectului STAD, Institutul Kavli pentru Neuroștiința Sistemelor, prin laboratorul care îi poartă numele. Dr. Doeller investighează rețelele neuronale implicate în navigarea spațială și alterarea lor în boli neurodegenerative.
Dr. Doeller este Profesor în Medicină (Neuroștiință) la Kavli Institute for Systems Neuroscience, Universitatea Norvegiană de Stiință și Technologie, NTNU, Trondheim,
Director al Centrului Egil și Pauline Braathen și Fred Kavli pentru Microcircuite Corticale, Institutul Kavli pentru Neuroștiința Sistemelor, NTNU, Director al Departamentului de Psychologie din cadrul Institutului Max Planck pentru Științe Cognitive și ale Creierului, Leipzig, Germania.
Boala Alzheimer este caracterizată în mod primar de pierderea progresivă a memorie care conduce la dezorientare spațială, rătăcire și incapacitatea îndeplinirii activităților zilnice.
Numeroase simptome ale bolii Alzheimer precum anxietatea, depresia, apatia, retragerea socială, neîncrederea, iritabilitatea și agresivitatea afectează în mod grav calitatea vieții. Unele dintre simptome sunt dificil de adresat și pot accelera pierderea memoriei. În mod particular anxietatea și pierderea memoriei par să fie într-o relație de agravare reciprocă. O intervenție eficace ar trebui să adreseze toate aspectele bolii, țintind către reconectare socială a pacienților și o calitate ridicată a vieții în pofida progresiei bolii.
La momentul prezent nu există tratament pentru boala Alzheimer, iar tratamentele paliative sunt suboptime. În multe țări, inclusiv cele dezvoltate, pacienții cu Alzheimer se află în îngrijirea membrilor familiei care nu au pregătire specializată, ajungând astfel să fie o povară asupra întregii familii. Unii pacienți sunt în îngrijirea instituțiilor care deseori nu au personal sau intervenții special pregătite.
În unele țări precum Olanda, Marea Britanie sau SUA există metode paliative de îngrijire pentru calmarea pacienților prin expunerea lor la imagini și sunete cu efect calmant care facilitează amintiri autobiografice și interacțiuni sociale.
Multe asemenea intervenții alternative sunt considerate benefice, mulți pacienți și familiile lor raportând o dispoziție îmbunătățită, anxietate redusă și o calitatea generală a vieții mai crescută. STAD va investiga modul în care interacțiunile sociale repetate și amintirile autobiografice în spațiul real și virtual ar putea contribui la îmbunătățirea memoriei și a stării de bine.