Campusul era deja plin in momentul in care am ajuns acolo, la timp sa ascult ultimile acorduri cantate de cei de la Pistol cu capse. Din pacate am intarziat si i-am ratat dar cortul arhiplin a arata ca baietii au facut inca odata un spectacol frumos. Raman in acelas loc sa vad pe cine asteapta un public atat de numeros. Toulouse Lautrec, pentru ca ei sunt cei care au urcat pe scena, aduc un sound nou fata de tot ce am ascultat pana cum. Sunt placuti de public datorita stilului lor electric, dezinvolt si lipsit de tipare. Au o muzica simpla cu vesuri in care se poate regasi oricine.
Ma strecor prin multime si ma indrept spre scenele principale. Cei de la Shadowbox & Chimie si-au inceput deja recitalul in fata unei multimi de adolescenti. Trupa formata din Razvan Ristea (Luna Amara) – tobe, Mihai “Biggie” Iordache (ex-Protest Urban, Lazy I) la bas, Silviu Badea (Montgomeryclunk, Contorsionist)- synth si Rares Bartos (ex Narkoma, Deviant) la voce. Canta un mix de genuri muzicale combinand preferintele fiecaruia si rezultand un amalgam melodios de sunete. Am putut asculta piese precum : “Shotta” si ‘‘Intoarsa”.
Pe scena alaturata se pregatesc sa cante si sa ne incante baietii nostri de la Goodbye to Gravity, prezenti pentru a treia oara pe scena Bestfest Romania. Bucurestenii care au concertat cu mare succes atat pe scene din tara cat si din strainatate (festivalul Summer Breeze Open Air în Germania), au facut ca publicul prezent pur si simplu sa explodeze pe ritmuri metal . S-au putut asculta piese de pe albumul de debut intitulat simplu Goodbye to Gravity ( Waking up, Cage, These chains sau Back to life) dar si de pe ultimul album, ei terminand prestatia cu piesa ”Between the tides”. Am crezut ca unul dintre ei va ramane fara chitara atunci cand la final a aruncat-o in public dar a fost recuperata de fani si redata posesorului de drept.
In timp ce pe scena din cortul jagermeister prestau inca cei din vechea si iubita trupa Partizan, pe scena Ciuc urca o trupa care debodeaza de energie.
Trupa britanica Enter Shikari combina stilul hardcore cu cel havy metal, metalcore sau rock alternativ, reusind sa-si impuna un stil caracteristic care prinde foarte mult la public. Prezenti pentru prima data in Romania, dar cunoscuti si iubiti dupa cum s-a vazut in reactia publicului care a venit sa-i asculte, fac un show cu adevarat unic. Sunt prezenti atat pe scena cat si in mijlocul publicului, solistul reusind sa cante una din piese ( Destabilise ) purtat pe bratele multimii, sau sa foloseasca chitarile drept palete pentru o minge de volei aruncata de fani. Spectacol minunat de sunete, lumini, joc scenic si folosirea chiar a unor butoaie impreuna cu tobele la o melodie, a facut ca multimea sa fie in delir. “System meltdown”, “Radiate“, “Quelle surprise” sau “Zzzonked” sunt doar cateva din piesele pe care lumea a cantat si a dansat alaturi de cei care au marturisit ca desi se afla foarte departe de casa, se simt in Romania ca acasa. Desi la finalul spectacolului aproape ca si-au distrus instrumentele (poate ca incep fiecare spectacol cu altele noi…), este minunat cum au reusit sa se apropie de public si sa aleaga sa cante chiar purtand un steag romanesc pe umeri sau sa ne transmita cateva ganduri in romana.
Daca vreti vreodata sa ascultati o trupa care combina o varietate de stiluri muzicale: de la progressive modern metal combinat cu influente folk, pana la jazz, reggae, hardcore si chiar funk, recomand Subscribe. Vecinii nostri din Ungaria au cantat si au dansat cu publicul, solistul fiind aproape tot timpul in mijlocul multimii dezlantuite. De la ritmuri nebune la acorduri care te duc cu gandul la mare si petreceri langa focul de tabara , piese precum “Final relief”, “Bitter boundry”, “Davil take the hidmost” sau “Crowd of the nobodies”, fac multimea sa danseze nebuneste antrenati parca de energii venite din alta lume. Show-ul a fost incheiat cu melodia “Roll and rock”.
Foarte multi tineri impatimiti ai stilului electro s-au dezlantuit pe acordurile trupei britanice Chase & Status. In fata scenei ciuc puteai vedea o mare de brate ridicate in aer si multime de voci fredonau versurile. Pe o scena desprinsa paraca dintr-un film, cu o baterie intr-o forma ciudat de interesanta, jocuri de lumini si fum din belsug, s-au desfasurat timp de o ora artistii cu piese precum “Crush On You” sau “Promises”. Totul te duce cu gandul la petreceri de club pe malul mari unde oamenii danseaza dezlantuiti pe plaja.
Tot ce a fost pana acum insa a fost doar o incalzire la ceea ce avea sa urmeze. Dupa doisprezece ani, in care publicul din Romania a asteptat sa ii mai vada din nou live, au revenit suedezii de la Soilwork care sunt in turneu de promovare a noului album “The Living Infinite“, singurul album dublu din istoria death-metalului.
Publicul era deja nerabdator ca suedezii sa urce pe scena, scandand si aclamand numele acestora.
Imbracat intr-o vesta army ce lasa la vedere tatuajele impresionante, vocalul Björn “Speed” Strid impreuna cu colegii lui Ola Flink, Sven Karlsson, Dirk Verbeuren, Sylvain Coudret si David Andersson, au urcat pe scena Bestfest undeva in jurul orei 12.30. La auzul primelor acorduri din “This Momentary Bliss” publicul a explodat la propriu. Cu o voce puternica dar extrem de melodioasa si chitaristi de exceptie care ne ofera solouri extraordinare pe durata spectacolului, suedezii trec rapid prin albumele lor cu piesele ca “Overload”, “Weapon of vanity”, “Follow”, “Parasite blues”, “Misanthrope” sau “Rise above”. Piesa de final este “Stabbing the drama” de pe albumul cu acelas titlu. Trupa vine inca odata sa demonstreze ca rockul nordic este de cea mai buna calitate, ascultat si iubit de o multime de amatori ai genului. De data asta au promis ca nu vor mai trece tot atatea ani pana cand fanii genului melodic death metal ii vor putea reintalni.
Bestfest 2013 a luat sfarsit din pacate. Lumea se indreapta spre iesire, se intoarce dupa trei zile de petrecere si muzica buna la viata obisnuita. In drum ma uit cu drag si un pic melancolica la ceea ce a insemnat festivalul de anul acesta, la locurile de joaca acum pustii, la campingul aproape gol, la scenele care nu vor mai exista pana la anul. Dar mai e un pic. Timpul trece repede si ca si maine trec cele 365 de zile pana cand ne vom intoarce iar la iarba verde, distractie si muzica de calitate, la Bestfest 2014.
[nggallery id=49]