Cine a vrut sa se incinga si mai tare intr-o seara torida de august si a ales sa mearga la concertul americanilor de la Testament, a facut alegerea perfecta.
Arenele Romane au gazduit aseara al doilea concert din Romania al trupei Testament, ei concertand prima data in 2008 in Sibiu in cadrul ROCKIN’ TRANSILVANIA FESTIVAL.
Invitati sa cante in deschidere au fost doua formatii autohtone, Goodbye To Gravity si 9,7 Richter.
Am fost un pic speriata de cat de putini oameni au fost prezenti in momentul in care 9,7 Richter au urcat pe scena dar poate ca fiind o zi de marti si destul de devreme putem intelege.
Nu a fost chiar un cutremur de 9,7 dar ne-au zguduit un pic baietii. Chiar daca prezenta in fata scenei lasa de dorit, nu s-au lasat intimidati si au dat tot ce aveau mai bun, Adrian a fost din nou cu pleata in vant (avand in dotare clasicul ventilator), Cosmin s-a ocupat si de interactionarea cu publicul reamintindu-ne ca in toamna vor lansa un album “Ground Zero” si ca suntem invitati la concertul pe care il vor sustine cu aceasta ocazie.
Daca tot au un nou album au cantat si doua piese de pe acesta si anume ‘’Sinner’’ si ‘’Help me’’, prima avand si un videoclip lansat de curand.
Au reusit sa ne dezmorteasca un pic, au avut forta, s-au auzit destul de bine, pacat ca nu au avut public.
Setlist: Run hide fail, Sinner, Help me, Learning how to die, Assassins. Heaven and hell / holy diver
Parca la Goodbye To Gravity a fost ceva mai multa lume iar baietii nu prea au nevoie de prezentare.
Un pic de growl si multa voce clean sau combinatia perfecta folosita de Andrei Galut, Alex Pascu ne-a zapacit din nou nu doar cu chitara dar mai ales cu alergatura lui caracteristica pe scena, iar bandul a sunat la fel ca de obicei adica bine. Melodii pe care majoritatea le stim, refrene cantate la unison cu publicul, zambete si multa voie buna.
Goodbye To Gravity au carisma, au energia debordanta a unor artisti tineri si talentati si stiu sa se faca placuti de fiecare data cand concerteaza. Nu au cum sa nu te prinda cu ritmurile pieselor lor si cu zambetele pe care le impart cu generozitate.
Si la ei sunetul a fost ok desi vocea s-a auzit cam slab in unele momente.
Setlist: The Cage , Unusual Suspects , Horizons , Back To Life , I Won’t Wait , Vanishing Point , Between The Tides.
Si a sosit si momentul mult asteptat al serii.
Americanii de la Testament au urcat pe scena in uralele unei multimi care sincer parca au aparut din pamant. Daca ma plangeam mai devreme ca cele doua trupe din deschidere nu prea au avut parte de public, la Testament Arenele Romane au fost aproape pline.
Chuck Billy a facut publicul sa explodeze in urale in momentul cand a a aprut pe scena. Marea de maini ridicate in aer si vocile care scandau atat numele lui cat si numele trupei nu pot decat sa demonstreze ca aceasta formatie are o priza fenomenala la public.
Intersant a fost microfonul lui Chuck care m-a facut sa zambesc amintindu-mi de sabia cu laser din Razboiul Stelelor.
Daca din fata scenei am constatat ca se aude cam deficitar am incercat sa gasesc un loc din care sa pot auzi mai bine. Sincer daca in fata era mult prea tare sunetul si se auzea prea distorsionat, din spate de tot nu prea intelegeai nimic. Zona in care s-a auzit cat de cat bine era undeva la mijlocul locatiei dar per total sanorizarea a lasat de dorit.
Au promis un concert exploziv si s-au tinut de cuvant. Steve Di Giorgio ne-a ametit cu bassul, Chuck Billy ne-a aratat ce inseamna o adevarata voce puternica, iar Gene Hoglan a lovit saracele tobe pana aproape ca au cantat singure.
Ca prestatie au fost uimitori iar publicul le-a dat tot ce au dorit. Au fredonat, au scandat, au facut un mosh pit cum nu am prea vazut in ultima vreme pe la noi iar marea de maini ridicate in aer se vedea nemaipomenit din zona in care ma aflam.
Au forta si asta place publicului, au puterea sa te hipnotizeze cu acorduri si binentels cu growl-ul lui Chuck Billy, au prezenta scenica, pe scurt stiu sa faca show si sa transmita emotii si asta place iubitorilor de metal.
Setlist: Rise Up, The Preacher , More Than Meets the Eye , Native Blood , True American Hate, Dark Roots of Earth , Into the Pit , The New Order , Practice What You Preach , Riding the Snake, Eyes of Wrath , Over the Wall, Disciples of the Watch
La final, desi obosita si dezamagita de sunet, mi-am dat seama ca am asistat la un concert thrash authentic, cu atmosfera placuta, cu o formatie deosebit de buna care a reusit sa incinga si mai tare aceasta zi fierbinte de vara bucuresteana.
Pentru galeria foto, CLICK AICI