Curator: Diana Marincu
Monument pentru ruinele zilei de mâine
eveniment recomandat de DISPERSIE#Răspândim Idei
Expoziția M urmărește două stadii de apropiere față de monument și monumentalitate – prin recodificarea spațiului ca relicvă a trecutului (Cristian Rusu) și prin reinstituirea obiectului ca simbol cultural al prezentului (Teodor Graur). Stratificarea traseului expozițional în aceste două etape oferă o experiență bazată pe o parcurgere ritmică, de la meditația asupra ruinei, la utopia foarte bine calculată a „monumentului de interior”, ambele descrise de simbolul grafic al titlului (M de la modernism, melancolie, monument).
Cristian Rusu integrează datele traumatice ale ruinei într-un spațiu arhitectural nostalgic, definit de Andreas Huyssen ca o „utopie în sens invers”, un palimpsest al imaginilor despre istorie și al năzuinței către alte timpuri și alte spații. În textul „Nostalgia for Ruins”, Huyssen descria ruina astfel: „În corpul ruinei, trecutul este atât prezent în rămășițele sale, cât și inaccesibil, facând din ruină un element care favorizează nostalgia. […] Această obsesie contemporană a ruinelor camuflează nostalgia pentru o epocă precedentă care încă nu și-a pierdut puterea de a imagina alte viitoruri.” Paradoxul întâlnirii între trecut și viitor pe teritoriul instabil al ruinei proiectează câmpuri discursive noi despre memorie, reziduuri ale percepției și spații imaginare. Privind oblic, prin crăpăturile ruinei, spațiul devine un „altfel de spațiu”, iar timpul o unealtă elastică inepuizabilă.
Ansamblul instalaționist al obiectelor semnate de Teodor Graur creează o „insulă” dedicată imaginarului modernist, idealurilor despre societate și materiei recuperate dintr-o istorie încă neclasată. Fiecare monument pare să aibă în spate nouă vieți, dovedind o rezistență aproape eroică, dar și fluidă. Corporalitatea lor nu e una pasivă, ci în continuă schimbare și relaționare cu elemente și codificări contemporane, legând avangarda istorică și reperele ei artistice de obiectele utilitare ale zilei de azi. Relația afectivă și uneori ironică a artistului cu obiectele adunate, dislocate, transformate, reciclate este vizibilă în ansamblurile sale, de la „monumentele ecologice”, până la „monumentele funerare” sau cele dedicate ochiului omniprezent – Big Brother Monument. Fotografiile istorice La nave (1987) punctează un insert paralel în expoziție, alăturând două realități decalate, dar inseparabile prin caracterul lor subversiv.
Cei doi artiști, provenind din generații și medii de expresie diferite, urmăresc prin limbajul modernismului o reconsiderare a acestui fenomen, inepuizabil prin urmele pe care le-a lăsat, dar instituie în egală măsură și un spațiu reflexiv colectiv care ne vorbește tuturor despre un trecut inaccesibil. Monumentul incomplet sau perisabil poate fi echivalentul unei utopii meșteșugite din ruinele zilei de mâine.
Expoziția face parte din programul Trei Schimburi, organizat în cadrul proiectului Hotspot.art – Artă și Cultură Contemporană pentru Comunități, finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României și derulat de Fabrica de Pensule.