Rock The City 2018, un festival pentru rockerii mai altfel

Am asteptat editia de anul acesta de Rock The City noi cei care nici nu mai speram ca Nick Cave sa ajunga si pe la noi, sau ca Arcade Fire sa isi aduca muzica si pe meleaguri mioritice si asteptarea nu a fost in van, concertele au fost intense si memorabile.

Concertele au fost mai mult decat interesante, artistii nu si-au dezamagit publicul si parca a fost un concert marca Marcel Avram si D&D Production mai reusit decat multe altele.

Normal, golden si diamond. Niciodata nu o sa intleg de ce 3 zone. 2 ar fi suficiente dar  sidiferenta de bani este destul de mare de la o zona la alta. Din zona normal doar auzi, noroc cu ecranele ca sa si vezi ceva ca tot ai platit o groaza pe bilet, dar macar acum s-a putut sta la iarba verde si erau zonele de food &drink aproape.

In prima zi am avut jetoane, 8 lei apa, berea si restul, in a doua s-au scos jetoanele si au ramas preturile dar am scapat de o coada in plus. Cozi nu prea mari si destle standuri se pare la aceasta editie sau nu a fost atat de multa lume incat sa ne plangem.

Daca la normal a fost picnic, golden si diamond au avut ce vedea. Show-urile live din cele doua zile au fost absolut fantastice iar artistii au stat cat au putut mai aproape de public.

In prima seara nu am avut totusi zi de fest ci seara de concert. Desi acceptase sa fie trupa in deschidere si aleasa NoruNegru, managementul Nick Cave a refuzat pana la urma sa mai cante acestia iar portile s-au deschis la orele 18 nu la 16 cum era anuntat in prealabil din cauza caniculei ceea ce nu a fost tocmai rau.

Cine nu stie de Nick Cave and the Bad Seeds a auzit macar o data celebra piesa a artistului cu Kylie Minogue, Where The Wild Roses Grow  si pentru multi acea piesa a fost si motivul pentru care am ascultat Nick Cave in continuare.

Artstul a urcat pe scena in jurul orei 21, in tinuta all black caracteristica, si a stat tot concertul cat mai aproape de public. A strans maini, a cedat microfonul, a invitat lume pe scena.Si daca la „Red Right Hand” a fost doar un baiat, la „The Weeping Song”a inceput sa ia din ce in ce mai multa, pana cand la final scena a fost plina de fanii Nick Cave.

Concertul a facut parte din turneul de promovare al albumului „Skeleton Tree”. Show-ul de doua ore al australianul Nick Cave şi al trupei sale a depasit toate asteptarile, iar publicul si-a aratat iubirea fata de muzica artistului fredonand şi aplaudand frenetic intregul show.

Eleganta si sobrietate prin tinuta lor dar si prin gesturile si mimica artistului, ritmuri lente si acorduri de pian sub degetele lui Nick cateodata si show-ul inceput un pic dramatic  cu „Jesus Alone”, de pe albumul „Skeleton Tree” si apoi au curs, „Magneto”, „Do You Love Me?” şi „From Her To Eternity”, piese grele si dramatice cu multa rezonanta si mult sentiment.

Pentru bis Nick Cave & The Bad Seeds au pastrat 2 piese speciale, „City of Refuge” şi „Rings of Saturn”, la cea din urma artistul rugandu fanii sa il ajute la partea de refren.

Am fost hipnotizati in aceasta prima seara si am plecat cu inima stransa de piesele triste, incarcate de emotie pura, incantati de intalnirea cu acest artist extraordinar, fericiti ca am putut trai aceasta experienta. Nick Cave este un showman unic.

A doua zi s-a deschis portile la orele 16 si concertele au mers struna de la 16.45 pana cand in final, mult asteptatii regi indie rock, Arcade Fire au urcat pe scena in jurul orei 21.

Din pacate am ajuns cand baietii de la Firma tocmai isi incheiau concertul si tare mult as fi dorit sa ii revad. Am prins in schimb sarbii de la Repetitor care au fost un mare wow pt mine in aceasta seara.

Sunt un grup de alternative rock din Belgrad, format in 2005, una dintre cele mai iubite trupe de gen din Serbia cu foarte bune recenzii inca de la primul album si atat de veseli si energici ca nici nu conteaza ca ne canta in limba natala si nu intelegem nimic. Ritmul conteaza, ideea si senzatiile.

Arcade Fire au venit prin public, au strans maini si s-au lasat fotografiati si ne-au transmis chiar si un mesaj de libertate in toate formele ei, muzica sau politica, “Stand for yourselves, f*ck the power!”.

Puțină mișcare nu strică, da? Hai să dăm din umeri, să agităm coapsele, să facem câteva mișcări ușoare de Pilates pentru ca pe scenă urcăăăăăăă, doamnelor și domniloooooooooooor, din colțul roșu, trupa canadiană Arcade Fire. Si asa a inceput nebunia….

Si da. Am avut parte de miscare, de muzica buna de ritm si veselie. Am avut parte de culoare, efecte vizuale, ecrane cu video sugestive si disco glob.

Cine nu ii stia s-a cam indragostit de ei, de muzica si starea transmisa, cine ii stia s-a bucurat de fiecare piesa in parte si am vazut multa lume care le fredona piesele.

A fost primul lor concert aici..sper ca nu ultimul. Energia si veselia lor este molipsitoare, o muzica de party, de baut o bere rece si dansat cu prietenii. Piesele au fost bine alese, ritmurile s-au succedat rapid si au comunicat foate bine cu publicul. Amalgam de genuri, amalgam de public si totusi au placut tare Arcade Fire.

„Rebellion (Lies)”,  „Black Mirror”, „No cars go”,  „Put your money on me”, „Neon Bible” unde toate lanternele telefoanelor din public au fost aprinse sau la „My body is a cage” au fost cateva din piesele care au facut sa vibreze publicul de la Romexpo miercuri seara.

Win Butler a adresat publicului cateva cuvinte in romana si a aratat că nu a ramas insensibil la protestele bucureștenilor din fata Guvernului si ne-a spus ca suntem o inspiratie pentru restul lumii, ca este foarte multa treaba de facut dar ca poate vom reusi împreuna sa scapam de cei care nu-s OK pentru noi.

Au fost 2 seri fantastice, doua concerte foarte bun cu artisti mult asteptati la noi in tara. A fost un Rock The City reusit dar cu multe probleme si anulari de ultim moment.

Foto: Valentin Diaconescu