Daca toamna se numara bobocii, noi incepem sa numaram concertele si cum suntem elevi silitori promitem ca nu vom lipsi de la nici un concert Metal Under Moonlight.
Un concert intr-o seara de luni pica cum nu se poate mai bine. Un concert de depresive doom death metal asezonata cu ceva symphonic power metal dupa o zi in care era sa fac o criza de depresie chiar mi-a adus zambetul pe buze si mi-a incarcat bateriile pentru tot restul saptamanii.
O sa incep sa ma obisnuiesc sa merg cel putin o data pe luna ‘’La Pirati’’ si asta numai datorita lui Titus si ale lui serii de concerte Metal Under Moonlight. Am fost doar 45 de oameni pusi pe distractie (pentru ca mai multi nu incapeam in sala de concert) si de data asta pot spune ca nu am mai murit de cald (adica am rezistat in fata scenei mai mult decat data trecuta).
In deschiderea concertului finlandezilor de la Vuolla au evoluat bucurestenii de la Apotheoses. O trupa tanara pe care o cunosc de ceva vreme si care e acum intregita de cand Julia s-a intors in fata microfonului, o trupa care a demonstrat ca se descurca in orice situatie surprinzandu-ne placut intr-un concert unplugged acum ceva vreme si care luni ne-a oferit un concert bun pe o scena cam neincapatoare pentru ei.
Julia a sunat parca mai bine ca niciodata. Vocea a fost foarte clara, puternica ,s-a ocupat si de comunicarea cu publicul iar Raluca a punctat atat la clape cat si la backing vocals. Mic de stat, aproape cat chitara lui solo pe care o struneste bine si o face sa sune cum vrea el, Tibi e mereu la inaltime (muzical vorbind) . Pe scurt suna din ce in ce mai bine, cu cat sunt mai uniti si se cunosc mai bine cu atat muzica lor va fi mai plina de viata si mai compacta.
Muzica lor imi pare cumva desprinsa de pe coloana sonora a unor filme vechi (asta fara sa ma refer la Leaves of Light care contine tema din Game of Thrones), e armonioasa si creatoare de imagini.
Am putut asculta printre altele: The Quest, Suffocation , Dementia si Leaves of Light
Dupa o pauza de aer, bere, tigare la aer, pentru ca in sala nu prea a fumat nimeni de frica sa nu intoxicam atmosfera, am coborat pentru o sesiune de melancholic postrock doom death metal finlandez cu Vuolla
Cam mic spatiul si pentru ei chiar daca genul muzical nu impune prea multa miscare din partea trupei, deasemenea cam cald fata de temperaturile cu care sunt ei obisnuiti dar asta nu i-a impiedicat sa ne ofere un concert mai mult decat interesant atat muzical cat si vizual.
Combinatia de voci clean si growl este pe cat de interesanta pe atat de melodioasa si am aflat ca un cinel ceva mai mare alaturi de un baterist extrem de concentrat iti poate capta atentia.
Au fost interesanti ca aspect. Concentrati la maxim, cu o mimica minima si o exprimare cat se poate de intensa reusind sa creeze o atmosfera dark-depresiva tipic finlandeza. Ville Halonen era atat de concentrat la tobe incat chipul lui parea impietrit, nici un muschi nu s-a clintit de pe fata lui si cred ca nici nu clipea. Kalle Korhonen cu o voce foarte puternica si agresiva a cantat numai cu ochii inchisi , Markus Alppi la bass, cu a lui impozanta barba, mai schita cateodata ceva, o grimasa la un pasaj mai intens iar lui Ilari Kallinen nu prea i-am vazut fata din cauza parului. Kati Hämäläinen, vocea clean a trupei dar si cea care si-a plimbat degetele pe clape aducand note mai calde in muzica lor a impartit cateva zambete, mimica ei evidentiind sentimentele exprimate in piese.
Au incercat sa ne transporte si pe noi in lumea lor printr-o muzica inspirata de spaime, de sentimente cenusii si ganduri ascunse si ne-au purtat intr-o calatorie din intuneric spre speranta.
A fost un concert mai mult decat reusit, au sunat foarte bine iar lipsa partiala a luminii din sala a ajutat la creerea unei atmosfere in concordanta cu muzica cantata de ei .
Prietenosi si bucurosi ca se afla in Romania, dornici sa stea de vorba, au mai ramas o vreme in club si au impartit autografe, au zambit relaxati dupa concertul in care au fost atat de concentrati incat pareau lipsiti de expresie si au facut poze cu fiecare doritor.
Si asa m-am distrat intr-o seara de inceput de toamna , ‘’La Pirati’’ in Bucuresti, unde Titus ne-a adunat din nou la un concert marca Metal Under Moonlight. A fost o seara intre prieteni, cu muzica interesanta, la o bere rece si accesibila ca pret, intr-o atmosfera placuta asigurata de oameni primitori, intr-un loc mic dar placut.
GALERIE FOTO: AICI