Daca in August am poposit la poalele cetatii Rasnov pentru 4 zile de Rockstadt Extrem Fest, sfarstitul lunii Octombrie ne gaseste la prima editie de Rockstad Extreme Fest Indoor, in Brasov, in noua sala de concerte a clubului Rockstadt, Kruhnen Musik Halle.
Daca “vechea” locatie de concerte mi se parea excelenta; si este una dintre cele mai bune locatii de concerte din Romania, daca nu cea mai buna; noua sala este net superioara. Scena este mai mare, locul spatios si designul interesant si original. Intrarea se face tot din strada principala si inainte sa ajungi in Kruhnen Musik Halle te intampina o terasa generoasa.
Dar exista si cateva minusuri. Culoarul de acces principal este pe acelas palier cu garderoba si in consecinta, atat intrarea cat si iesirea din locatie se face cu dificultate. Dar publicul este de vina, ca doar nu suntem atat de civilizati incat sa stam cuminti in sir indian la coada la garderoba, trebuie sa stam in perechi sau in grupuri sub forma de gramada si sa blocam culoarul si asa destul de ingust. Daca te mai si grabesti sa iesi din varii motive si nu ridici picioarele, inainte sa ajungi la scarile ce dau in culoarul de iesire ai si un prag de care te cam impiedici.
Terasa este mare si placuta, un loc unde poti iesi un pic la aer sau la o tigare cu prietenii in pauza dintre trupe. Iesiri de siguranta sunt suficiente, grup hidrant; este un club sigur aproape din toate punctele de vedere, este aerisit, cu o ventilatie buna.
Are de toate noua zona de concerte. Un bar maricel si ‘’cu de toate’’, te intampina cum intri. Oameni zambitori iti sunt mereu in preajma sa te ajute, locuri la masa sunt suficiente dar se lasa si un spatiu destul de mare pentru publicul de la concerte ce doreste sa se agite pe muzica trupelor. Scena este mare, luminile sunt bune dar se simte lipsa unei zone de siguranta intre scena si public bine delimitata.
Ca sunetist l-am intalnit tot pe Horatiu, un excelent om la butoane ce reuseste sa simta incaperea, muzica, tonurile. HOF-ul este la etaj, un amplasament riscant deoarece este mai greu de simtit muzica acolo decat de la niveul solului sau al scenei. Fiind primul concert aici au fost unele probleme de sunet. Instrumentalul s-a auzit bine la aproape toate trupele, poate un pic prea tare, dar vocile au fost cele cu probleme. Ori nu mergeau bine microfoanele, ori din alta cauza, clean sau growl, vocea a fost prea incet sau distorsionata iar din fata nu intelegea mare lucru. Din spatele salii lucrurile au stat ceva mai bine si s-a auzit acceptabil.
Sala are potential, oamenii implicati in acest proiect sunt unii dintre cei mai buni profesionisti asa ca sunt sigura ca data viitoare va fi mai bine iar micile erori vor fi remediate.
Sa povestesc totusi ce am ascultat in cele doua zile de Rockstadt Indoor.
Still Falling, Anaal Nathrakh, Sinister, si S A M A E L in prima zi si OCEANS OF SLUMBER, Crescent, Ne Obliviscaris si Enslved in ziua a doua, au fost trupele ce ne-au incantat vineri, in prima zi de fest si chiar daca s-a inceput cu intarziere, a meritat asteptarea.
Daca tot am asteptat am putut da o fuga si in zona de merch amplasata in clubul Rockstadt, de unde am putut achizitiona atat materiale promotionale oficiale aduse de trupele participante, cat si produsele celor de la Niche.
Grecii de la Still Falling au fost foarte duri si energici, cu un instrumental bun si riffuri puternice.
Anaal Nathrakh au cantat ceva extreme metal desi dupa nume ma asteptam la ceva mai grindcore, au fost foarte expresivi si agitati pe scena. O voce puternica growl, rai, comunicativi, exceland si la partile de clean. La ei lumea a facut stagediving in voie, chiar trupetii chemand lumea pe scena, ‘’dar ca sa zburati de aici nu ca noi membrii ai trupei’’. Dan, chitaristul trupei si-a pierdut chitara pe undeva si a urcat pe scena cu chitara donata de My Dying Bride spre a fi vanduta la licitatie pentru victimele tragediei din Colectiv, in editia din august; acesta fiind ulltimul ei show pe scena inainte de a intra in posesia castigatorului licitatiei.
Sinister a avut o bassista si deci mi-a placut din start. Glumesc, mi-au placut ca sound si energie, vocea lui Adrie si death metalul old school.
S A M A E L au cucerit publicul din Rockstadt inca de la primele acorduri asa cum au cucerit pana acum intreaga lume. Piese extrem de bune, mai ales ca au adus cu ei in romania show-ul Ceremony of Opposites, in care au cantat intreg albumul cu acelasi nume, poate cel mai bun album al lor. Acorduri agresive si o energie greu de egalat, prin asta se pot caracteriza cei de la Samael. Au sustinut un spectacol absolut incendiar.
Sambata concertele au inceput la ora anuntata, doar ca publicul s-a urnit mai greu dupa seara precedenta si la prima trupa, Crescent, au fost putini oameni in fata scenei. Riffuri intersante, cam static, dar poate si din cauza aglomerarii de instrumente de pe scena. Lansau album asa ca au cantat in mare parte de pe acesta.
OCEANS OF SLUMBER au avut atu vocea si chipul exoticei soliste, Cammie Gilbert. Metal progresiv si un concept interesant, cu insertii de jazz si influente. Cropuri instrumentale si diversitatea influentelor alaturi de vocea puternica cu inflexiuni de blues a lui Cammie, ii fac intr-adevar unici si interesanti. Vocea s-a auzit binisor la ei, mai ales daca stateai in spaltele salii.
La NE OBLIVISCARIS, doua voci, probleme duble cu microfoanele dar tot mai mult in partea din fata a scenei. Muzica buna, prezenta scenica, suna bine live, o trupa australiana care le are pe toate. Daca asculti bine, ce canta ei este un amalgam de stiluri imbinate armonios, un stil interesant care se muleaza cam pe orice preferinte.
Doua voci extrem de diferite dar care se intrepatrund excelent in contextul muzical al pieselor. Tim Charles este vocea clean, angelica, iar vioara lui transforma muzica in sunete patrunzatoare, mereu cu zambetul pe buze si extrem de agitat si expresiv, pe cand Xen, vocea growl a trupei pare sa reprezinte partea intunecata.
Headlinerul zilei de sambata, Enslaved si un deja-vu REF 2015. Dupa Rock The City 2013 si Rockstadt Extreme Fest 2015, i-am revazut cu placere la aceasta prima editie de Rockstadt Extreme Fest Indoor. Norvegienii acapareaza publicul de la primele acorduri si il introduce rapid,fara multe menajamente intr-o atmosfera brutala.
La ei sunetul a fost mult mai bun, jocurile de lumini au creat un efect vizual intens iar piesele s-au succedat la foc automat, tercandu-ne prin toate albumele ceea ce nu a facut decat sa ne bucure.
Un sound clar, moshpit la cerere si un public exaltat la o trupa care stie sa tina fraiele muzicii. “Buna seara, Transilvania. Buna seara, Brasov.” Au fost cuvinte suficiente pentru a transmite oamenilor caldura si bucuria revederii.’’Multumesc’’ spune Grutle Kjellson, vocea Enslaved, publicului care ii aclama incontinuu.
Herbrand Larsen si a lui voce clean a facut iar furori din coltul lui de scena unde se joaca cu clapele si daca nu l-ati ascultat niciodata in alta parte decat in Enslaved, cautati pe youtube, o sa merite.
Au aniversat 25 de ani de existenta si Grutle si-a prezentat colegii de trupa, cei cu care si-a petrecut un sfert de secol cu bune si cu rele, cei cu care a creat capodoperele pe care noi le ascultam cu drag, cei cu care a facut atatea show-uri reusite.
Concertul a fost intens, parca mai lent in ritmuri ca altadata dar a fost perfect. Black-metal cu nuante vikinge si placerea de a fi pe scena in fata unui public numeros, extaziat, energic, dornic de cat mai multa agitatie. Am avut din plin de toate de la Enslaved, un stil greu, interesant, puternic, pentru cunoscatori.
Doua zile pline, interesante. Cand te distrezi si asculti muzici bune timpul trece repede si nici nu sti cand se termina totul. Prima editie de Rockstadt Indoor a trecut. A avut bune, a avut mici probleme dar a fost bine pana la final.
Asteptam cu nerabdare urmatoarea editie Indoor si sper ca se va face o traditie si din aceasta asa cum s-a facut din Rockstadt Extreme Fest.
