O simpla zi de marti, cu multa munca, stres si oboseala cere o seara de relaxare si ceva cu care sa-ti mai incarci bateriile si sa rezisti pana la finalul saptamanii. Totusi la propunerea mea de a petrece seara intr-un club la un concert nu a avut multe reactii pozitive din partea colegilor. Cativa, au avut curajul de a spune da, si astfel seara mi-am petrecut-o in Club Control unde trupa Pinholes lansa noul clip al piesei Poza.
Se pare ca baietii de la Pinholes s-au hotarat sa faca un videoclip la piesa mea preferata. Dragut ca s-a nimerit asa.
Acesti fotografi care s-au apucat de cantat si au combinat toate genurile ascultate de ei, acesti oameni veseli si plini de pasiune, mi-au facut seara minunata si viata mai usoara.
Daca stai de vorba cu ei par un pic timizi, extrem de prietenosi si calzi. Pe scena se schimba lucrurile, in bine, bineinteles. Acolo se transforma si reusesc sa ne transforme si pe noi. Foarte entuziasti, emotionati si bucurosi. Par niste prieteni pusi pe sotii.
Pe un ecran imens se proiecteaza clipul melodiei ‘’Poza’’. Un clip simplu dar plin de simboluri. O melodie de dragoste care iti da fiori pe sira spinarii si te lasi purtat pe vant de melancolie intr-o lume reala in care un el si o ea, poate chiar tu, traiti acel ceva ce poarta numele de ‘’iubire’’. Melodia e ca o ploaie calda de vara. Alergi printre stropii de apa si prinzi in treacat un sunet, o nuanata cu coada ochiului, te trec fiori si totusi nu incetinesti si traiesti, simti ca traiesti.
Pe mine m-au cucerit iremediabil de la primele acorduri. Mi-a placut atat energia lui Vlad care aproape ca smulge corzile chitarii in timp ce se agita nebuneste pe scena oferindu-ne un spectacol inedit, cat si vocea clara si interesanta a lui Vladimir.
Toti canta si canta bine si din voce si din instrumetele care vibreaza la fiecare atingere a lor. Sunt niste adevarati magicieni care ne vrajesc cu sunete si versuri atat de curate si atat de reale ca tematica incat zambesti atunci cand te regasesti intr-o strofa sau cand tresari la un ton care te patrunde si te infioara. Sergiu Ivanov, Vladimir Ivanov, Vlad Vartosu, Alex Neagu, au umplut scena cu ritm si sunete.
Ne-au trecut usor prin melodiile e pe albumul ‘’Zmei’’ dar ne-au cantat si ceva nou. Ne-au izbit cu forta sau ne-au poftit la dans, ne-au mangaiat sa ne potoleasca si ne-au dat un branci sa ne dezmeticim. Am primit insetata un pic din energia lor, din pasiunea si iubirea lor pentru muzica.
Publicul nu a fost foarte numeros dar a fost extrem de receptiv si i-au aclamat indelung pe baieti la finalul fiecarei piese. I-am iubit si ei ne-au iubit pe noi. I-am incurajat si ei ne-au multumit, le-am cantat pisele si am dansat pe ritmurile lor.
Sunt un mix de personalitati care te cucereste tocmai prin faptul ca pot creea un amalgam de senzatii diferite. Ascultam muzica, urmaream imaginile proiectate pe ecran si ma simteam una cu tot ceea ce ma inconjura. Sufletele pareau legate cu un fir invizibil, undele de energie si sunetele ce veneau de pe scena pluteau in aer si ne patrundeau in suflete iar noi dansam in acelas ritm, cantam parca cu o singura voce.
Chiar daca Vladimir este vocea trupei nu a fost deloc egoist cu colegii sai. Doua dintre piese i-au avut ca solisti pe Vlad si pe Alex, doua voci frumoase care ne-au incantat la fel de mult cum au facut-o si cu instrumentele din dotare. Prietenia si faptul ca se cunosc foarte bine se vede in modul lor de abordare si in faptul ca se compleetaza atat de bine unul pe celalalt si formeaza un tot armonios.
Imi place stilul lui Vlad de a canta la chitara. Daca la inceput arcusul a luat locul penei, pe parcursul concertului a cantat la chitata inclusiv cu gura. Ce sa zic un adevarat show-man.
La sfarsit nu i-am lasat sa plece atat de usor. In acalamatiile si apalauzele celor prezenti au revenit pe scena pentru inca doua piese.
Si totusi a fost prea scurt. Ne-au hipnotizat, ne-au invartit cum au vrut ei si apoi ne-au trezit…prea repede. Daca am ajuns acolo somnoroasa dar dornica sa-mi iau portia de energie si voie buna, la final eram atat de plina de energie incat imi era tare frica ca nu aveam cum sa o consum pe toata si pot dormi macar un pic.
Nu am dormit mult dar am visat frumos. A visat o ‘’Camera’’, undeva ‘’Dincolo de rai’’, unde ‘’Avem un loc’’. Privind o ‘’Poza’’, legam ‘’Firul’’ unui ‘’Dialog’’ si sa ne intrebam ‘’Cum’’ de exista atata dragoste si forta intr-o mana de oameni, cum reusesc sa ne poarte undeva…’’In sus’’.
Setlist: Poza, Porcul spinos, Balada imparatului ros, Avem loc, Dincolo de rai, Cum, Amandoi de o culoara, Hena, Camera, Firul, Dialog
Encore: Poza, In sus
Mai tineti minte ca la inceput ziceam ca prietenii mei nu doreau sa mearga? A doua zi cei care au mers cu mine au avut un singur lucru de spus…’’Cat de frumos a fost’’. A fost intr-adevar frumos.
GALERIE FOTO AICI