Desi era duminica si a doua zi majoritatea dintre noi incepeau o noua saptamana de munca iar eu aveam dimineata devreme avion, in club Fabrica ne-am strans catva zeci de oameni dornici de lucruri noi si muzici bune si atrasi probabil de frumoasele brazilience ce ne-au poposit in oras.
Evenimentul a fost organizat de Titus Constantinescu sub egida Metal Under Moonlight cu nitel ajutor prietenesc de la RTMC.
Invitate sa cante in deschiderea fetelor de la Nervosa au fost doua trupe autohtone, Pyroblast si Damage Case si din Croatia War-Head, trupa ce le-a insotit pe fete in “Agony in The East Europe Tour 2016”.
Primii urcati pe scena au fost Pyroblast, o trupa foarte tanara si cu putina experienta dar care au avut parte de o sustinere majora din partea colegilor de liceu, prietenilor si a parintilor. Frumos cum au aplaudat ei tot concertul si cum parintii foarte mandrii de odraslele lor, viitoare staruri rock s-au agitat si au filmat tot concertul.
Cristian Robe zis şi Mexicanu ”Carlos” ( lider şi solist vocal/ chitarist ritm), Bogdan Tabarca zis Bodo (tobosar), Paul Craiu (chitarist solo) şi Petru Aldea (bass) sunt cei patru baieti ai trupei Pyroblast care iubesc muzica thrash metal si care au demonstrat duminica seara ca se poate, ca nu conteaza varsta,ca muzica vine din suflet. Au 15 ani, isi compun singuri piesele (deja au vre-o 5) si deja au 2 ani de experienta dar doar 6 luni in actuala componenta iar duminica a fost cel de-al 5-lea concert din scurta lor cariera.
De apreciat ce incearca sa faca. Propriile compozitii suna chiar ok, Cristian incearca si sa comunice cu publicul si sa cante bine dar mai are de lucrat la ambele iar instrumental suna chiar interesant. Sper sa continuie si sa faca ceea ce doresc, sa ajunga acolo unde doresc, pe masura talentului lor.
Damage Case sunt deja veterani daca ne luam dupa experienta acumulata. Acum vre-o doi ani i-am intalnit tot in Fabrica, erau la inceput de drum si stiu ca nu m-au impresionat foarte tare atunci. Instrumental suna bine, ritm au, vocea parca a mai capatat ceva accente si suna ceva mai bine, doar la comunicare ar mai trebui lucrat ceva si cred ca i-ar prinde bine o mima ceva mai dura, mai seroasa.
Isi pregatestesc primul material discografic ce va lua numele de “Rock’N’Roll Justice” incluzand piese ca: Booze & RNR, Killing Squadron si chiar Rock’N’Roll Justice, albumul fiind un mix de rock’n’roll punk si speed/thrash elemente in care se regaseste sound-ul Damage Case.
WAR-HEAD (Croatia) chiar a impresionat publicul din Romania cu al lor stil ciudat dar interesant pe care ei insisi il denumesc “Deathrash for Armageddon Millenium” (o combinatie de old school thrash si death metal).
Au un sound interesant, compozitii complexe si variate ce nu te plictisesc. Alternanta dintre melodic si elemente dure sau dintre blast si mid-tempo dau un plus aparte pieselor.
Au sunat bine, au incalzit publicul din Fabrica suficient de bine incat sa ne aducem aminte de ei si altadata. Atat de tare s-au agitat oamenii pe muzica lor incat in pauza dintre ei si Nervosa toata Fabrica era afara la o gura de aer.
Cam singurul minus al serii a fost ca ventilatia nu facea fata si caldura devenea insuportabila in anumite zone dar asta nu ne-a afectat buna dispozitie si nici curiozitatea care ne-a impins aici sau dorinta de a asculta muzica buna. Ne-am racorit cu o bere rece si am ascultat Nervosa.
Nu de mult spuneam ca trupele cu o voce feminina au ceva aparte ca si cele in care unul din instrumentisti este o frumusete ce bate furtunos la tobe sau te incanta cu riffuri la chitara. Ce sa mai zic daca toate cele trei locuri din trupa sunt ocupate de reprezentante ale sexului frumos. Cele trei brazilience focoase au poposit si pe meleagurle noastre duminica seara in cadrul turneului “Agony in The East Europe Tour 2016” si au sustinut un concert absolut fabulous.
Cand pe langa frumusete natura te-a inzestrat si cu talent muzical atunci drumul tau va fi presarat doar cu succese iar ursitoarele au fost foarte darnice cu cele trei thrasherite din São Paulo – Fernanda Lira – Vocals & Bass, Prika Amaral – Guitars & Backing Vocals, Pitchu Ferraz – tobe care stiu sa cante, sa pozeze si sa comunice.
Au mai multa vana si energie in ele decat au multe trupe de baieti si sunt suficient de dure pentru a iesi in evidenta pe scena thrash si asa destul de aglomerata, iar combinatiile de sound Slayer, Exodus si Sepultura iti framanta bine nervii si daca nu te agiti pe muzica lor ori esti surd ori nu ai ce cauta acolo.
Pitchu Ferraz – tobe este relaxata si bate de asa natura la tobe incat sunetul lor se pierde delicat in melodiile dure si agitate de riffurile lui Prika Amaral si de vocea cu diverse inflexiuni ale Fernandei Lira. Vocea ei este cateodata aproape ireala atat pe partea de clean cat si pe partea de grow-ul. Nervosa nu este in tendinte, ea este ‘’tendinta’’
Fernanda stie sa pozeze atat de bine incat fiecare piesa e o poveste a expresiilor. Mimica si gesturile ei sunt metoda sigura de a comunica cu publicul si vocea ei sperie ca tonalitate si atrage ca suplete iar inflexiunile dau o cursivitate aparte pieselor.
Un concert Nervosa a fost pentru mine o adevarata lectie de thrash si am ascultat cu placere alaturi de cei aflati in Fabrica piesele de pe noul album dar si cate ceva de pe primul album, Victim of Yourself, a fost puternic si agresiv si ne-a facut sa ne iesim din standarde si sa uitam ca suntem inchistati in aceasta societate. Sunt o trupa care dupa parerea mea s-a nascut in anul gresit, anii 80-90 fiind mult mai potriviti pentru stilul lor.
Pitchu Ferraz a avut parte de momentul ei de glorie si soloul ei de tobe a fost un moment interesant si intens iar Prika Amaral a avut doar scurte momente de riffuri puternice si mai lungi.
Nervosa par ca joaca dupa alte reguli, si-au stabilit soundul si prioritatile dupa stilul si placerea fiecaruia, dupa preferinte si totul pare facut fara efort. Ele exploreaza si exploateaza si au aratat ca sunt capabile de a ajunge sus pe scena acestui gen.
A fost o seara placuta in care ne-am delectat cu frumoasele brazilience de la Nervosa dar si cu celelalte trei trupe invitate, am comunicat muzical, am fost clar hipnotizati atat de frumos cat si de muzica de acest ‘’bibelou’’ thrash care este Nervosa.
Prietenoase braziliencele, calde si deschise la vorba. Au stat dupa concert la o poza, un autograf si un pahar de vorba cu fanii iar seara s-a incheiat cum nu se poate mai frumos.
Mulumim Titus si RTMC pentru o seara deosebita cu muzici bune, prietenii si bere rece.