Dupa o zi de luni ca oricare alta, adica lunga si obositoare, ma indrept cu pasi repezi spre Silver Church sa ma relaxez si eu.
Agitata de la cele doua cafele baute la munca ca sa fac fata pana seara si deci plina de energie, astept nerabdatoare impreuna cu publicul, prea putin numeros din pacate, sa inceapa show-ul unor trupe care stiu foarte bine ca fac un spectacol deosebit.
La ora stabilita, adica 20, Trooper urca pe scena in aplauzele si ovatiile publicului prezent, printre care si un grupulet din fan clubul lor de scandalagii.
Avem parte si de o surpriza mai mult sau mai putin placuta deoarece ne dam seama ca lipseste Laurenţiu Popa (chitară) si ca in locul lui sta Cristi Oftez, chitaristul de la Stonelight pe care l-am putut urmari in prima zi de Christmas Rock Fest. Popa a absentat motivat dupa cum a tinut sa ne lamureasca Alin ”Coiotu” Dinca, iar Cristi a reusit sa invete in timp record melodiile Trooper. Tin sa precizez ca s-a descurcat de minune. Nici ca se putea altfel la ce energie are si la cata pasiune pune baiatul asta cand canta.
Desi cu doar doua zile in urma i-am urmarit in deschiderea concertului celor de la Scorpions, unde ne-au incantat cu un spectacol deosebit si unde au avut loc suficient spre a se desfasura, si in aceasta seara au reusit sa ne arate ca desi scena e mica, energia este aceeasi, ‘‘Coiotu’‘, alergand cu pasi ceva mai mici pe tot parcursul concertului, iar baietii cu chitarile lor daruindu-ne solouri si riffuri la fel de electrizante si energice.
Au cantat cu aceeasi daruire cu care ne-au obisnuit, au reusit sa tina oamenii intr-o stare de agitatie continua, sa faca lumea sa cante cu ei melodii binecunoscute, sa simta ceea ce simt si ei atunci cand sunt pe scena, sa ne transmita dragostea lor pentru muzica.
Am cantat alaturi de ei melodii precum : Nimic Nu Mai Conteaza, Pe Aici Nu Se Trece, Liceul Cimitir, Stigat, Solii Turci si au incheiat cu Voodoo.
Ne-au pregatit excelent pentru minunea ce a urmat.
Pot spune ca pe tot parcursul spectacolului exploziv oferit de extraordinarul tobosar Mike Terrana impreuna cu noua lui trupa formata din italienii Fabri Kiarelli (chitara/voce principala) si Alberto Bollati (bass, voce secundara) am stat hipnotizati in fata scenei.
Are atata forta si energie, pasiune si ritm incat nu am putut decat sa stam extaziati si sa incercam sa ne revenim din cand in cand si sa ne agitam pe muzica lor.
Daca tobele lui Mike Terrana pareau ca iau foc, vocea lui Fabri Kiarelli a impresionat prin acuratete si tonalitate. Au excelat in riffuri dar si in miscare scenica, debordand de energie si transmitand publicului sentimente dintre cele mai placute si intense.
Publicul roman a avut onoarea in aceasta seara sa fie primii care ii vad in aceasta formula.
A fost un spectacol caruia nu ii gasesc nici o gresela, un spectacol care ne-a energizat pentru toata saptamana sau chiar mai mult si care ne-a lasat o amintire placuta, ceva de povestit generatiilor viitoare.
Pacat de cei care nu au venit si au pierdut un asemenea show.
Am avut parte atat de piese proprii precum Dynamite, Let it all go, Showdown sau One way care au fost foarte bine primite de public dar si de coveruri la care oamenii pur si simplu au ramas fara voce cantand alaturi de ei precum : Highway to hell, Black dog sau Whole lotta love.
Au interactionat extrem de bine cu publicul pe tot parcursul spectacolului, incitand lumea sa cante, sa se distreze si sa se agite pe ritmurile melodiilor lor.
Extaziati si cu gurile cascate am urmarit solo-ul oferit de maestrul tobelor Mike Terrana. Sunete parca nepamantene tasneau din tobe si invaluiau publicul purtandu-l pe aripile muzicii. La fel ca un magician ne-a hipnotizat si a facut ce a vrut din noi. De fapt nu mai eram in stare sa zicem sau sa facem nimic.
Setlist: One Way, Rails, Shake Me , Let It All Go, Hang Trouth, Dynamite, Hot For Teacher, You Really Got. Hold On, Around The World, Moby Dick, Black Dog, Whole Lotta Love, Rock’n Roll.
Encore: Highway To Hell, Rock’n Roll All NIght
Si am avut parte de inca o surpriza placuta la finalul spectacolului cand Mike Terrana si a lui trupa i-au invitat pe baietii de la Trooper sa cante alaturi de ei melodia “Smoke on the water”.
John l-a acompaniat de minune pe Mike la tobe, Coiotu si-a potrivit vocea sau s-a luat la intrecere cu Fabri Kiarelli iar chitarile rasunau nebuneste.
A iesit absolut fantastic. Un duo cum nu se putea mai bun si mai potrivit.
Am incheiat fantastic a doua seara de Christmas Rock Fest. M-am energizat mai bine decat cu cele doua cafele de la inceputul serii si am uitat complet de oboseala si ca a doua zi o luam de la capat cu o noua zi de munca.
Distractia a fost maxima, muzica a fost excelenta, oamenii minunati.
Imi voi aminti cu placere de aceasta seara foarte multa vreme.
MAI MULTE POZE IN GALERIE FOTO