Am avut parte de doua zile de concert extraordinare, am ascultat muzica buna si ne-am distrat cu prietenii la Maximum Rock Festival in Turbohalle.
Tin in primul rand sa felicit organizatorii pentru precizia de ceasornic cu care s-a desfasurat festivalul si deasemenea sa multumesc Blackhawk Security care ne-au facut ca intotdeauna, serile mai sigure si au demonstrat inca o data ca sunt prietenii nostri.
A fost de asemenea un eveniment bogat in tot felul de activitati. Baietii de la Custom Chopper au venit cu cateva modele deosebite de biciclete chopper/cruiser si cu nenumarate piese customizate pe care vizitatorii nu au unde sa le vada in alta parte. Deasemenea un mare targ de merchandise a fost deschis publicului doritor sa-si achizitioneze reviste de profil, tricouri cu formatiile preferate, accesorii rock sau cd-uri.
Monster Energy Drink si Ciuc Premium, berea oficiala a muzicii live au fost sponsorii principali ai evenimentului asa ca ne-am putut delecta cu o bere rece sau cu o portie de energie delicioasa.
Conceptul “Drum Stage” a fost implementat la editia din acest an, in premiera. Artisti locali faimosi: Marian Mihaila (White Walls), Adi Tetrade (Juke Box), Nunu Racris (Hara), invitati si fani curajosi au facut ca mica scena sa rasune cu un jam session bestial centrat pe tobe. Muzicienii au cantat, explicat si oferit lectii celor prezenti, au fost demonstratii de “Hit and Compare” si discutii despre tehnici de executie sau de inrgistrare a tobelor…foarte interesant.
Trupa care a deschis prima zi de festival a fost Psycho Symphony.
Abordeaza o muzica greu de definit, poate situat undeva intre techno-thrash si progresiv-metal. Instrumental mie mi-au placut. Schimbari bruste de tempo, texturi ciudate ale sunetelor si riffuri tipic progresive se combina cu o voce interesanta. Pacat ca sunetul nu le-a fost de prea mare ajutor si vocea s-a auzit destul de slab.
GOD THE BARBARIAN HORDE , trupa apreciata atat pe plan national cat si international, a fost cea de-a doua urcata pe scena festivalului.
Mie una mi-au placut enorm si stiu ca si publicul a fost de aceeasi parere cu mine. Au o prestatie scenica deosebita, costume si muzica care te trimit cu gandul undeva departe in trecutul glorios si cantece care te fac sa visezi povesti cu eroi daci, figuri istorice din timpuri de legenda, zugravind in versuri tablouri de pe campul de lupta.
Metal extrem si un pic de folk , pagan, gothic, black si chiar grind din Iasi, povesti si efecte pirotehnice. ” Războinici barbari ” au facut publicul sa intre intr-o stare aproape de transa, hipnotizati fiind de sunetele suave de vioara, de ielele care evoluau in spate dar si de povestile spuse de vocea puternica a vocalului Constantin “Castor” Lăpușneanu. Au facut un spectacol minunat care a incantat si a incitat publicul prezent in numar destul de mare.
Pe baietii de la White Walls este deja a treia oara cand ii vad in acest an. Imi plac parca mai mult cu fiecare concert la care iau parte.
Au fost exact asa cum ii stiu adica tineri, frumosi, plini de talent si extrem de energici. Am cantat si ne-am agitat pe piesele lor, in ritmuri explozive si versuri binecunoscute de majoritatea celor prezenti.
Setlist:
Dream Chaser, Loose Ends, Another Sun, World Gone Wrong, Friends for a while si Waves
ATROCITY, una dintre cele mai de succes trupe de metal din Germania, a urcat pentru prima data pe o scena din Romania.
O perfecta armonizare a sunetelor, stralucirea lor ametitoare ofera pieselor energie si capacitatea de a intelege rigurosul concept liric. Ne-au purtat prin locuri misterioase, ne-au familiarizat cu magia oculta, au incercat sa rezolve cu noi teorii si mistere inca nerezolvate prin versurile lor dar si prin ritmurile energice si riffuri misterios de atragatoare. Virtuosi si sensibili ei ne demonstreaza ca pot aborda orice gen, ca imaginatia si posibilitatile lor nu au limite.
Trupa ”cult” in Europa, cunoscuti si foarte iubiti la noi dupa cum s-a putut observa din reactia publicului. Surpriza serii a fost cand pe scena au invitat doua fete din public sa danseze alaturi de ei. Au facut un show spectaculos si am putut asculta piese de pe noul lor album “Okkult” care este asa cum ne-au obisnuit, ceva nou, original.
Setlist:
Pandæmonium, Haunted By Demons, Fatal Step , March of the Undying , Blood Stained Prophecy, Satans Braut, Death by Metal , Necropolis , Blut , Reich of Phenomena .
Headlinerii primei zile a festivalului a fost formatia elvetiana de metal SAMAEL.
Au sustinut un spectacol absolut incendiar. Am avut impresia ca prin fumul care a invaluit trupa, scena a luat pur si simplu foc. Publicul a fost extaziat pe tot parcursul show-lui.
Muzica lor a cucerit publicul bucurestean inca de la primele acorduri asa cum au cucerit pana acum intreaga lume. Piese extrem de bune, acorduri agresive si o energie greu de egalat, prin asta se pot caracteriza cei de la Samael.
Chiar daca nu s-au aflat pentru prima data pe o scena din Romania, au fost primiti cu un mare entuziasm, ei avand un numar foarte mare de fani romani. Live suna atat de bine incat este greu sa nu ramai impresionat de muzicalitatea pieselor desi ritmurile sunt agresive, riffurile de chitara extrem de energice iar vocea lui Vorphalack puternica si expresiva.
Sunete in perfecta armonie, tobe care parca sunt puse acolo spre a tine totul intr-un ritm nebunesc, electrizant, energizant.
Setlist:
-My Saviour, -Shining Kingdom, , -Flagellation-Soul Invictus, -Luxferre, -Into the Pentagram, -Jupiterian Vibe, -Slavocracy, -Reign of Light, -Moonskin, -Born Under Saturn, -In Gold We Trust, -Baphomet’s Throne, -Rain, -Infra Galaxia, -Ceremony of Opposites, -The Truth Is Marching On .
Si s-a incheiat prima zi a festivalului. Cu lume putina la inceput dar care si-a marit numarul pe parcurs pana cand la Samael sala era aproape plina. Era intradevar vineri.
Sambata in a doua zi de festival am reusit eu sa intarzii din cauza traficului infernal specific bucurestiului in weekend dar am ajuns la timp sa ascult ultimile doua piese din setlistul pregatit de baietii de la Vespera.
Am ascultat cu placere o voce interesanta cu ondulatii si variatiuni de ritm si intensitate deosebite. Tarziu mi-am dat seama ca este vorba de vocea rock de la ”Vocea Romaniei”. Dudu Isabel, caci despre el este vorba are o voce cu adevarat deosebita.
Urmatoarea trupa pe care am avut placerea sa o revad la acest festival a fost Abigail, o trupa la care se vede foarte bine experienta si stilul bine inchegat al trupei.
Au inceput extrem de original avand masti pe fata la piesa ” It is the night I fear ‘‘ si au continuat in stilul lor original si curajos care i-a consacrat. Trupa bucuresteana este foarte iubita de publicul roman dupa cum s-a vazut si in seara de sambata cand au fost sustinuti si aclamati incontinuu.
Progressive/Atmospheric/Doom/Death Metal. Cam asta este ceea ce canta ei, cu asta ne-au incantat iar publicul a fredonat alaturi de ei.
Setlist:
It is the night I fear , Astral Sleep , Piesa Noua, Bitterness … Tears, Sweet Cruelty
Goodbye to gravity este o alta trupa autohtona draga mie.
Au atata energie ca este greu sa ii urmaresti pe scena si binenteles ca asta face viata grea fotografilor. Doar ca publicului ii place o astfel de energie contagioasa.
O trupa tanara care a evoluat rapid pe scena metal romaneasca si care ofera intotdeuna un spectacol deosebit. Cu o voce melodioasa, chitari energice si un sound melodios si puternic al pieselor, cuceresc iremediabil publicul prezent. Am ramas, ca si altadata cand i-am vazut si auzit, impresionata de ce pot face pe scena si cum reusec sa trezeasca in auditoriu energii si simtaminte poate amortite sa inca nedescoperite.
Setlist:
Waking Up, The Cage, Unusual Suspects, Horizons, Back to Life, Vanishing Point, Between the Tides.
O alta trupa pentru care scena a fost prea mica si au reusit sa evolueze si in afara ei ajungand foarte aproape de pubilc a fost Dirty Shirt.
O combinatie foarte interesanta de stiluri muzicale de la folclor si folk la electro, dubstep, alternative si reggae si binenteles rock si metal. Stil si energie molipsitoare care a cucerit rapid publicul prezent. Eu una am fost fascinata de ei, de entuziasmul si placerea cu care canta si se distreaza acolo pe scena. Melodiile au un caracter clar de manifest.
“Freak Show”, noul material al grupului, aparut la inceputul acestui an a fost foarte apreciat in tara si peste hotare. Au cantat si la Maximum Rock Festival de pe acest album nebunesc.
Setlist:
Manifest, Ride, Freak Show, Bad Apples , Saraca inima me, Rocks Off , Pitbull.
Aceiasi artisti minunati din seara precedenta ATROCITY, plus o voce senzationala Liv Kristine, au dat nastere grupului LEAVES’ EYES. Trupa germano-norvegiana de metal simfonic sunt una dintre preferatele ascultatorilor acestui gen muzical complex.
Formatie simbol al acestui gen muzical greu de interpretat dar extrem de melodios si spectaculos, m-au cucerit iremediabil. Am ascultat extaziata parca triluri nu muzica grea metal, publicul a cantat alaturi de ei si cine nu ii iubea inca sunt sigura ca ii vor iubi de acum incolo.
O vocalista frumoasa, carismatica si extrem de talentata si un grup de instrumentisti experimentati si recunoscuti deja pentru ceea ce fac sunt lucrurile care fac din LEAVES’ EYES trupa perfecta a acestui gen. Eu am inca in urechi vocea ei care impreuna cu vocea dura a lui Alexander Krull fac un tot unitar echilibrat si luminos.
Setlist:
Galswintha, Take the Devil in Me, Velvet Heart, My Destiny, Symphony of the Night, Melusine, Maid of Lorraine, Elegy, Hell To The Heavens, Frøya’s Theme
Si incepem sa ne apropiem de final din pacate.
Co-headlinerii serii au fost The 69 Eyes.
“Vampirii din Helsinki” au tinut sa precizeze ca suntem intr-un fel rude deoarece noi il avem pe Dracula din Transilvania si ei sunt copii lui deci fratii nostri intunecati din nord.
Concept muzical inedit numit “Goth’n’roll”, imagine periculoasa, intunecata, mistica.
Finlandezii ne-au acordat onoarea de a face parte pentru putin timp din lumea lor. Au facut un spectaol mai mult decat interesant atat muzical cat si vizual. Au facut publicul sa primeasca entuziast o particica din ceea ce sunt si fac ei.
Gothic metal, chitara electrica cu sunete parca de pe alta lume, imagini intunecate extrem de expresive si melodii cu tematica impresionanta. Cu asta au cucerit Bucurestiul, Romania, publicul prezent in numar mare explodand pur si simplu pe ritmurile lor.
Setlist:
Devils, Don’t Turn Your Back, Tonight, Perfect Skin, Wasting the Dawn, Love Runs Away, The Chair, Dead Girls Are Easy, Darkness in You, Never Say Die, Dance d’Amour, Red, Gothic Girl, Brandon Lee, Lost Boys .
Si am ajuns la trupa fenomen a festivalului, la cei pentru care au venit majoritatea celor aflati in sala si anume My Dying Bride
Publicul entuziast vibra de nerabdare sa-i vada si sa-i auda live din nou. Este o trupa care intr-adevar a schimbat istoria rockului si care a devenit foarte apreciata si iubita de publicul din intreaga lume.
Doom-metal virtuos si intunecat, stil propriu care a revolutiontat genul acesta de muzica. Spectacol deosebit de muzica si o punere in scena demna de o piesa de teatru rock.
Aaron Stainthorpe cu a lui voce grea dar clara patrunde pana si in sufletele cele mai putin sensibile si transforma simtamintele in ceva ce greu se poate descrie in cuvinte. Dupa ce il asculti odata vrei mai mult, ramai impresionat si surexcitat o perioada lunga de timp iar sangele parca iti circula cu o mai mare viteza pe ritmuri absolut naucitoare.
Riffuri si solouri de chitara electrizante, halucinante si datatoare de forta herculeana. Melodii parca facute sa te infioare si sa te puna pe ganduri. Sunete care se transforma brusc din line si armonioase in sunete brutale si apoi innapoi in melodic. Fiecare cantec are momentul lui molipsitor si patrunde in mintea ascultatorilor dupa prima auditie. Canta despre cele mai mari temeri, dureri si sacrificii. Melodiile te duc cu gandul la cele mai intunecate parti ale tale, fac sa te doara si totusi tu sa urlii de placere.
Au oferit un show fabulos de care imi voi aduce mereu aminte. Emotiile resimtite in timpul lui de catre public, modul in care s-au comportat, cum au cantat si au scandat ma face sa-mi dau seama de cat de iubita este trupa.
Setlist:
Kneel Till Doomsday, Like Gods of the Sun, The Raven and the Rose, From Darkest Skies, Turn Loose the Swans, The Whore, the Cook and the Mother, Thy Raven Wings, Like a Perpetual Funeral, My Body, a Funeral, The Cry of Mankind, She Is the Dark, The Poorest Waltz , The Dreadful Hours.
Toate trupele prezente au fost extrem de prietenoase cu publicul si si-au ascultat restul colegilor cu care au impartit scena festivalului amestecandu-se in public. Binenteles ca nu au scapat de fanii dornici de poze si autografe dar au fost bucurosi sa le satisfaca dorintele.
Au fost doua zile fenomenale, doua zile pline de muzica si experiente de neuitat.
Mai multe poze :
PRIMA ZI
A DOUA ZI