Dupa ce astepti o viata un concert Robbie Williams si ai in sfarsit ocazia sa il vezi live pe cel pe care l-ai adorat inca de cand era in Take That, altceva nu mai conteaza.
Desi erau 40 de grade la sol, la ora la care s-au deschis portile, zona amenajata din Piata Constitutiei unde urma sa aiba loc evenimentul era deja tixita de oameni. Cand am ajuns eu, pe la ora 17:00, si m-am indreptat alene spre peluza, o zona de unde stiam ca nu o sa vad mare lucru dar macar voi avea ocazia sa il ascult live pe cel care mi-a facut adolescenta mai frumoasa, era deja destula lume. Totusi marea majoritate a venit dupa ora 18:00 sau chiar mai tarziu.
Cine a mai fost la evenimente organizate de Marcel Avram si D&D East Entertainment, cel care detine de fapt pe piata romaneasca monopolul concertelor cu artisti de renume mondial, cred ca stia la ce sa se astepte.
Daca de obicei sunt jetoane pe care le poti schimba pe bautura sau mancare, de aceasta data organizatorii si Banca Transilvania s-au gandit sa complice un pic lucrurile si sa ofere carduri pe care trebuia sa incarci bani si cu acestea sa cumperi ceea ce doreai. Ideea nu a fost deloc buna.
S-a stat la o coada imensa pentru un card care la un moment dat s-a dovedit a fi inutil pentru ca aparatele nu mai functionau sau pentru ca a cazut curentul intr-una dintre zone. Am ajuns sa cumparam paharul de apa calda tot cu bani cash dupa 1-2 ore de stat la ingramadeala in fata corturilor si asa insuficiente si cu personal putin si necalificat, ceea ce este inadmisibil.
Un alt avantaj al zonei in care am stat eu, este ca am fost feriti de soare si am putut sta pe iarba pana a inceput Robbie Williams.
Un alt minus pentru organizatori este legat de impartirea zonelor. Diamond, golden, normal, tribune vip si doua zone de peluza. Jos, pe betonul incins trei zone cu doar doua corturi pentru bauturi. Daca plecai din fata nu cred ca mai reuseai sa revi la locul tau.
Cum ziceam mai devreme cine stie cum se desfasoara un astfel de eveniment isi ia masuri de precautie. Eu nu am prins mare nici coada la card nici la bautura pentru ca le-am achizitionat pe amandoua de cum am ajuns acolo. Apa tot calda as fi luat-o si daca ma duceam mai tarziu asa ca mi-am facut, ca multi altii din jurul meu plinul dinainte. Stiam asta de la concertul Bon Jovi de acum catva ani unde am stat chiar in fata scenei si unde mai ca am lesinat de caldura dar a meritat si a ramas in memoria mea ca cel mai bun concert vazut pana in acel moment.
Pe la 18.30 Delia si-a inceput cantarea (recitarea) fara sa stim cand si a incheiat la fel. Comunicarea ei cu publicul a fost zero, costumatia aferenta cam tipatoare iar piesele nu prea au impresionat pe nimeni. Nici sonorizarea nu a tinut cu Delia, nici caldura de care s-a plans de cateva ori desi era aproape dezbracata pe scena. Are o voce buna cu un timbru interesant dar dupa parerea multora nu o foloseste nici la capacitate maxima, nici nu are piese sau ritmuri care sa o avantajeze. A fost insotita de Carla’s Dreams dar show-ul nu a impresionat cu nimic nici macar cu celebra piesa cu care a ramas N&D in memoria adolescentilor din anii ’90, ,,Vino la mine,, care de aceasta data a interpretat-o intr-o varianta ce a parut un cover dupa parodia celor de la Vita de vie.
Cel care a reusit sa incinga un pic atmosfera si sa ne pregateasca foarte bine pentru momentul Robbie Williams a fost Lemar, un artist de culoare cu doua premii Brit la activ dar si cateva discuri de platina si care stie cum sa cucereasca publicul.
Funk, soul, R&B, o voce interesanta cu un timbru cum doar la artistii de culoare auzi, un band de instrumentisti care pe langa faptul ca au talent muzical mai fac si atmosfera (vizual), piese proprii si coveruri („Sex On Fire”,” Happy”, „The Letter”) ce au permis publicului sa fredoneze alaturi de el.
Lemar este un artist care stie sa se faca placut, o voce pe care daca nu ai mai auzit-o pana acum, te imbie sa o mai asculti, un om ce pare sincer, modest chiar si care se bucura sa aduca zambete pe chipurile oamenilor.
Daca in anii ’90 cand Take That era in mare voga nici nu visam sa vad un concert live cu ei, in 2015 Robbie ‘’the fucking’’ Williams, unul dintre fostii membri si singurul care a reusit intr-o cariera solo si a facut-o exceptional, a aterizat si pe pamant romanesc unde nici nu stia ca are atatia fani (dupa cum a afirmat la inceputul concertului). Asteptarea a meritat deoarece show-ul oferit celor 65.000 de oameni din Piata Constitutiei a fost fara cusur si greu de egalat, un concert cu adevarat memorabil.
Pe „O Fortuna” din „Carmina Burana”, instrumentistii si cele trei gratii de culoare ce au asigurat backing-vocals-ul Robbie Williams au intrat pe scena.
Desi eram foarte departe de scena si artistii pareau miniaturi, cele patru ecrane (doua in lateralele scenei si doua in spatele tribunelor- care au avut un delay cam mare fata de ce se intampla pe scena) ne-au ajutat sa vedem mare parte din spectacolul oferit de Robbie Williams.
Aparitia artistului britanic a lasat publicul cu rasuflarea taiata.
‘’Let Me Entertain You’’, piesa ce da numele turneului, a fost debutul unei isterii generale, un concert fabulous din toate punctele de vedere.
„Permiteti-mi să ma prezint: numele meu e Robbie fucking Williams, aceasta este trupa mea şi, pentru urmatoarele doua ore, ne vom distra împreuna’’. Asa a inceput Robbie concertul, vizibil uimit de multimea de oameni adunata acolo. Reala sau nu, emotia se vedea pe chipul artistului care si-a facut apoi semnul crucii si ne-a povestit cum s-a incheiat povestea Take That pentru el, cum a trecut printr-o perioada grea care a luat sfarsit odata cu piesa Angels, succesul rasunator al acesteia aducand artistul pe culmile gloriei.
Take That sau Robbie Williams nu conta, publicul stia toate versurile. Robbie personal a testat 65.000 de oameni fredonand cate un inceput de refren pe care l-am incheiat pe mii de voci care au format una singura.
Au urmat „Escapology”, „Come Undone’’, refrenul de la „I Still Haven’t Found What I’m Looking For”, U2 si „The Road To Mandalay”.
Robbie si-a pus o pereche de manusi albe si a urmat momentul de swing al serii alaturi de cativa artisti suflatori, interpretand „Minnie The Moucher”, urmata de „Swing Supreme” intr-o varianta acapella (prima piesa invatata de Robbie in copilarie). Momentul a captivat multimea.
In fata scenei se afla cineva cu un banner care cerea reunirea Take That si asta l-a facut pe Robbie sa fredoneze impreuna cu publicul refrenul piesei „Back To Good”.
Unul dintre momentele emotionante oferite de Robbie vineri seara a fost atunci cand pentru piesa ‘’Better Man’’, a cantat alaturi de tatal sau, Peter Conway, iar la finalul acesteia l-a condus de pe scena dupa o imbratisare si un calduros ‘’Te iubesc tati’’.
Daca nu am fost pana acum impresionati de sunet sau lumini suficient de tare, ce a urmat a fost o feerie vizuala de lasere ce a transformat pana si Casa Poporului in ceva ce parea ca are viata. „Supreme’’ si „No Regrets” au intregit auditiv lumea fantastica in care am intrat din acel moment.
Robbie a fost in forma maxima, vesta purtata de el ne-a permis sa ii admiram tatuajele iar kiltul din a doua parte a show-lui i-a permis sa isi arate de cateva ori posteriorul la camera. Asa este Robbie: neobosit, charismatic, excentric dar onest si comunicativ, exact cum trebuie si cum place publicului. A flirtat pe scena cu frumoasele ce au asigurat backing-vocals-ul dar si cu publicul. Pentru piesa ‘’Candy’’ a ales o fata din public sa il insoteasca pe scena coborand chiar el de pe scena sa o ia si sa stea un pic mai aproape de publicul care il sorbea din priviri (norocoasa este Lumi din Constanta, pe care a sfatuit-o sa spuna ca este din Bucuresti, si pe care a pus ochii cu mult inainte de aceasta piesa).
A urmat „Feel”, „Royals”, ceva versuri de la Jay Z, „99 Problems’’ si ‘’Kids’’, ne-am delectat cu un solo de chitara, cu o parada demna de un podium de moda al frumoaselor partenere de scena ale artistului, cu care a flirtat, a dansat si a cantat intr-un mod spectaculos.
Cele doua cover-uri dupa Queen – “We Will Rock You” si “Bohemian Rhapsody” au constituit alt moment emotionant al serii. Tributul adus lui Freddie Mercury cu acest moment a impresionat pe toata lumea, imaginile cu Queen de pe fundal au intregit atmosfera si momentul a fost indelung aplaudat.
Daca tot a fost ziua prietenului sau George Michael acum o saptamana iar inceputul carierei sale solo a fost marcat de piesa ‘’Freedom’’, dupa cateva acorduri din piesa i-am cantat si „Happy Birthday” acestuia.
„She’s The One” a fost interpretata acustic si urmata de celebra piesa „Angels” pe fundalul scenei aparand lumanari aprinse ce intregeau atmosfera oferita de piesa iar Robbie s-a asezat in genunchi ca pentru o rugaciune. ‘’Angels’’ a fost cantata de si cu publicul si astfel de momente l-au facut pe artist sa spuna : „Sunt destul de cunoscut in Marea Britanie, dar aici… La naiba, este incredibil. Imi pare rau ca e prima oara când vin aici. Nu stiam ca ati auzit de mine“.
„My Way” de la Frank Sinatra a incheiat seara piesa fiind dedicata socrului sau decedat care iubea foarte mult aceasta melodie interpretata impecabil de Robbie.
Pe refrenul ‘’Angels’’ Robbie Williams a parasit scena si totul a luat sfarsit. Ceva mai devreme de cum s-a estimat, fara o reintoarcere pe care cativa dintre noi am asteptat-o cateva minute bune. Pe cat de seaca a fost incheierea lui pe atat de ciudata a fost reactia publicului majoritar. Lumea a plecat pur si simplu in masa fara sa mai incerce macar sa il readuca pe scena. Nu Bis, nu Robbie, nimic nu s-a auzit din public si astfel nu s-a mai intamplat nimic. Cred ca este prima data cand vad o asemenea reactie din partea publicului si sincer mi se pare foarte trist. Sunt sigura ca daca 65.000 de oameni i-ar fi scandat numele sau ar fi cerut un bis, Robbie s-ar fi intors pentru cel putin o melodie asa cum a facut si in alte concerte din alte orase ale lumii.
„Multumesc, Romania, ai fost atat de uimitoare. Sincer, nu stiam că sunt asa de cunoscut, atunci cand am intrat pe scena am fost foarte speriat. Nu stiam ca a sosit aici atat de multa lume pentru mine. Sper ca v-ati simtit bine şi ca m-am ridicat la nivelul asteptarilor”. Noi speram ca nu l-am dezamagit si ca va reveni la Bucuresti in viitorul apropiat. La noi majoritatea artistilor de renume ajung cam cu 20 de ani prea tarziu dar apoi revin destul de repede impresionati de tara si de public.
Este un artist caruia nu ai ce sa ii reprosezi. Are un show impecabil, instrumentisti exceptionali in band, stie sa comunice cu publicul deoarece stie ce isi doreste acesta, stie sa se faca iubit, cum sa zambeasca si sa arate prin mimica si gesturi dragostea lui pentru public.
Totul a parut foarte scurt dar a meritat fiecare clipa in care ne-am aflat acolo si l-am putut asculta si vedea pe Robbie.
Organizarea a avut multe puncte slabe dar cum se intampla de fiecare data, show-ul a contat si a meritat si pana data viitoare se va da uitarii.
Setlist:
Tema O Fortuna
Let Me Entertain You
Rock DJ
Monsoon
Come Undone
The Road to Mandalay
Minnie the Moocher
Swing Supreme
Better Man
Supreme
We Will Rock You / I Love Rock ‘n’ Roll
No Regrets
Candy
Feel
Millennium
Kids
Encore:
Bohemian Rhapsody
Freedom 90
She’s the One
Angels
My Way
Credite foto: Csiki Alex
