Odata cu venirea primaverii, pasarile s-au intors pe plaiuri mioritice, iar rockul se simte in aer
Au ajuns la Sala Palatului ca niste mari staruri, cu 45 de minute inainte de inceperea concertului, au intrat pe covorul rosu insa erau aclamati doar de cateva voci pasionale, destul de rasfirate printre multimea de fotografi.
Showul celor de la Pasarea Rock a inceput cu piese consacrate de pe albumul Cantafabule de la Pasarea Pheonix ca “Vasilicul si aspida”, “Siren” si “Pasarea Calandrion“, dar si piese proprii precum melodia de rezistenta a trupei: “Praznic Napraznic” sau “Legenda”.
Asadar a inceput fulminant, rockul clasic si pur, acompaniat de jocul de lumini, ce a avut rolul de a te infige in scaunul din Sala Palatului, dar totodata iti crea dorinta de a te napusti catre scena. In prima parte a concertului pot sa zic ca s-a simtit lipsa lui Nicu Covaci si a pieselor sale, solistul Phoenix, vocea grava cu multe armonice rasuna parca, pe acorduri de rock electrizant. Ar fi salutara decizia, ca membri unei trupe legendare de rock din tara mica ca a noastra, sa lase orgoliile la o parte si sa infiga cutitul in pamant.
Apoi, cortina s-a asezat pe scena, urmand ca sa fie proiectate intr-o scurta pauza, imagini pe un fundal sonor ce s-a simtit probabil, stanjenit, si nu a functionat. In aceasta pauza, membri trupei impreuna cu invitatii lor, si-au postat o tinuta vestimentara cu influente populare romanesti. Urma linistea de dupa furtuna, cu un repertoriu mai acustic, piese folk de la Pasarea Colibri: “Esarfa in dar”, “Hanul ulciorului nesecat”, “Cantecul Ceasornicarului”, piese ce au provocat continue nostalgii.
In partea a treia a concertului, rockul s-a dezlantuit printr-un solo debordant al maestrului Tandarica, ce a manevrat betele pe finalul piesei “Uciderea Balaurului“, incat aveai impresia ca-si da sufletul pe scena, de fapt asa cum a precizat in finalul concertului, a fost un schimb de energii intre public si interpreti. Mani Neumann, invitatul special al concertului, si-a strunit vioara oferind incantare publicului prin virtuozitatea sa, solouri remarcabile pe piesele“Negru Voda” si “PasareaRock’n’Roll“.
S-ar fi meritat sa mergi si sa asculti concertele fiecarui protagonist din cei noua de pe scena, dar faptul memorabil este ca au fost alaturi: Mircea Baniciu – chitara si voce lead; Ioji Kappl – chitara bas; Ovidiu Lipan-Tandarica – percutie; Mani Neumann – vioara; Vlady Cnejevici – clape; Cristi Gram – chitara; Teo Boar – chitara; Marius Batu – chitara si Costin Petrescu – percutie .
Pe final cei aproximativ 4000 de oameni aflati in Sala Palatului s-au ridicat in picioare, cantand impreuna cu clasicii rockului romanesc, piesele arhicunoscute alese pentru finalul concertului: “Nunta”, “Mugur de Fluier” si “Andrii Popa”. Piesa “Praznic Naprasnic”, o piesa cuminte, aflata pe albumul de debut al formatiei reinventate, cu numele de Pasarea Rock, a reprezentat bisul concertului.
Un concert ca o adevarata intoarcere in timp, o ciocnire intre un colibri si un phoenix din care a rezultat cu mandrie Pasarea Rock.
Comments are closed.