La un an si jumatate de la show-ul “Noaptea Vrajitoarelor”, indragita formatie rock autohtona, Cargo, au lansat tot la Arenele Romane dvd-ul filmat in acea seara.
Cu un numar considerabil de fani, aceasta trupa pe care nu te saturi sa o asculti, a umplut din nou cortul de la Arene.
Invitati sa cante in deschidere au fost Arthur si 9.7 Richter.
Din pacate am ajuns sa ascult doar ultimile doua piese din setlistul celor de la Arthur dar am ascultat cap-coada pe 9.7 Richter.
Pe baietii de la 9.7 Richter nu i-am mai vazut de anul trecut de cand au deschis recitalul Helloween si Judas Preast de la Bucuresti, atunci cant i-am vazut pentru prima data cu Gomez la tobe. Acum observ ca au si un nou basist, pe Sebastian Stanciu ce reuseste sa tina pastul cu restul echipei dar ar trebui sa fie un pic mai energic, mai putin static.
Am putut asculta piese precum: Sinner, Assasins sau Nu vom ceda (primul single in limba romana dedicat victimelor din Colectiv si mai ales prietenului lor Pavlos).
Aflati unde le place lor cel mai mult, pe scena, facand ce le place adica sa cante baietii ne demonstreaza ca muzica adevarata se naste din multa munca si pasiune.
Vizual au fost aceeasi baieti frumosi. Adrian „Sinner” a avut si de data asta ventilatorul in fata si deci pletele in vant iar Cosmin si-a asezonat costumatia cu nelipsitii ochelari de soare.
Vasta experinta muzicala pe care o au, totul unitar pe care il formeaza membrii trupei, pasiunea cu care canta si iubirea pentru muzica se vede in tot ceea ce fac.
Trupa timisoreana Cargo nu are nevoie de nici o descriere. Tin doar sa ii felicit pentru premiul primit de catre membrii acesteia din partea presedintelui Romaniei.
Cum a fost concertul? Asa cum este de fiecare data un concert Cargo. Lumea a cantat tot timpul, bratele s-au fluturat in aer, s-au aplaudat momentele de solo, s-au aplaudat piesele, s-a scandat Cargo. Cum au cantat? Asa cum o fac de fiecare data, cu pasiune. Au transmis tuturor o particica din ei, ne-au energizat, ne-au facut sa ne simtim mai mult decat minunat.
Da am avut momente solo. Barar a facut chitara sa vbreze odata cu sufletele noastre iar Florin Barbu a avut scena doar pentru el si parca a fost prea putin, a chinuit basul, a zapacit auditoriul charismatic si plin de vana ca intotdeauna. Pune atata pasiune in ceea ce face si reuseste sa transmitata atat de bine ceea ce simte incat este cu neputinta sa nu il indragesti.
Mereu voi fi impresionata de cel care reprezinta inceputul, liantul trupei Cargo, Adrian Bărar. Ii admir stilul care impune respect, admir felul cum supravegheaza totul de pe scena si cum reuseste sa interactioneze cu publicul fara vorbe , doar prin muzica si gesturi.
Am putut asculta printer altele: Ziua Vraitoarelor, Nu Pot Trai Fara Tine, Ploaia, Aproape De Voi, Doi Pasi, Anarhia, Nu Mai Am Tigari, Erata, Nu Ma Lasa Sa-mi Fie Dor, Frunza Verde, Spune De Ce, Baga-ti Mintile In Cap, Batacanda ( varianta extinsa , Ionut Carja avand o aparitie extrem de buna la acordeon )
Numeros si plin de energie a fost publicul. Cel putin la piesele ”Ploaia” si ”Nu pot trai fara tine”, Adi ”Baciu’‘ ne-a cam lasat sa ne facem de cap si sa cantam cat ne tineau vocile si plamanii.
Sincer a fost excelent si sunetul in aceasta seara.
Artisti de exceptie, au demostrat inca o data ca pot face ceva minunat, ca au muzica in sange si ca raman una dintre cele mai iubite formatii rock romanesti.
Frumoasa zi de primavara, superba seara, excelent concert, fara cozi mari la jetoane sau bere, fara prea multa inghesuiala dar cu multe suflete reunite intr-unul singur.
Credite foto: PAUL VOICU
