Nume de cod: Arkon de Anamaria Ionescu
Editura : Tritonic
Număr de pagini: 150
Primul roman din seria: Sergiu Manta
Anamaria Ionescu (nume întreg: Anamaria Margareta Ionescu, n. 3 septembrie 1976, Bucureşti) este prozator şi jurnalist român.
Anamaria IONESCU, este licenţiată în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat cu nuvela “Călătorie în familie” în rubrica “Luxul lecturii“, realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul “Atac“(2008). A mai publicat în revista literară “Fereastră“. Are apariţii literare frecvente în revista “Vatra Veche” din Tg. Mureş şi publicaţia on-line ? Revista de suspans?. În 2009 s-a numărat printre laureaţii concursului de literatură Agatha Grigorescu Bacovia – Mizil, cu nuvela “Confesiune“. În acelaşi an debutează editorial cu volumul de proză scurtă “Camera obscură“. în 2013 a apărut cel de-al doilea volum de proză scurtă, “Pe cine nu laşi să moară…“, la editura Tritonic, şi o povestire în volumul colectiv “Poveşti pe două roţi“.
Romanul de faţă este primul din seria mystery & thriller Sergiu Manta.
Pe Sergiu Manta viaţă îl forţează să ia decizii dramatice. Va rezistă oare? Va merge mai departe? Cu ce preţ? Un adevărat page-turner în stilul thrillerelor americane.
Ucide sau lasă-te ucis!
Am fost puţin sceptică în privinţa acestui roman, din cauza celor 150 de pagini. Mă gândeam: ce poate să spună şi cât poate să spună un autor în câteva pagini? O mare greşeală din partea mea, mi-am luat porţia de autocritică: Niciodată să nu judeci înainte de a şti ce se ascunde între coperţile unei cărţi. Am fost plăcut suprinsă când mi-am dat seama că autoarea spune în 150 de pagini cât spun alţii în 300. Mi s-a întâmplat să citesc cărţi de peste 300 de pagini din care nu am aflat mare lucru, ba chiar a fost un plictis total.
Nume de cod: Arkon, nu te plictiseşte, asta pentru că autoarea nu bate pasul pe loc, merge într-un ritm rapid şi spune în puţine cuvinte foarte multe amănunte, dar mai ales foarte benefice pentru înţelegerea cititorului.
Romanul este structurat în două părţi. În prima parte se evidenţiaza un cuplu pe care l-am îndrăgit, sublocotenentul Cristian Herra şi inspectorul Cruceanu. Cei doi având un farmec aparte, cu toate tachinările şi prietenia formată între ei. S-au cunoscut în timpul investigaţiei unei crime comise într-o tabără militară situată în Laşiţa, undeva pe teritoriul României. Herra reprezintă poliţia militară, Cruceanu reprezentând poliţia civilă.
Ciudat mi s-a părut faptul că, în prima parte personajul Sergiu Manta, cel care ar fi trebuit să fie în prim plan, este prezentat destul de “în umbră”, retras, fără prea multe obţiuni de empatie din partea cititorului. Dar am aflat şi această strategie a autoarei.
Prima parte este prezentată ca un fel de introducere în lumea pe care ne-o oferă spre explorare, un fel de pregătire în acţiunile viitoare. Trecutul şi prezentul se împletesc formând o compilaţie, rezultatele fiind vizibile în partea a doua a cărţii.
În partea a doua începem să ne dăm seama de adevăratul personaj şi totul capătă sens.
Povestea de trecut a lui Sergiu Manta, m-a impresionat! Povestea mamei lui, m-a lăsat fără cuvinte, viaţa lui în orfelinat m-a făcut să-i înţeleg oarecum acţiunile. Chiar mă întrebam la un moment dat : de ce acest bărbat este închis în el, de ce se îndepărtează de familia lui, de ce privirea lui este tristă, de ce nu se bucură de viaţă? Este un bărbat atrăgător, de aproape doi metri înălţime, muşchi cât cuprinde, rocker înrăit, îi plac motoarele, câinii, şi atrage privirile femeilor ca un magneţel. Am aflat răspunsul la întrebările mele, dar vă las pe voi să-l descoperiţi. Nu ştiu dacă a fost cea mai bună alegere a lui să ucidă, ştiind că poate să piardă tot: soţie, fiu, prieteni şi viitor, dar nu îi contest deciziile.
Soţia lui, sau mai bine zis ex-soţia, o asiatică pe nume Maia, deşi este un personaj secundar, autoarea reuşeşte din câteva tuşe trasate cu măiestrie să o facă unul dintre pionii centrali ai cărţii.
În partea a doua după cum am spus totul capătă sens şi ia o altă turnură. Sergiu Manta este condamnat la 20 de ani închisoare pentru crimă. Viaţa lui va urma o altă cale. I se oferă posibilitatea de a alege. Din acest moment adevărată aventură începe, adevăratul Sergiu va intra în acţiune. Vom avea răsturnări de situaţie, şi personaje care îşi fac apariţia spre final, printre care şi o tânără- Camelia.
Nu vreau să vă spun mai multe, am să mă opresc aici. Cert este că, eu am catalogat acest roman “plin”- are de toate. Bine, am o nemulţumire şi poate în volumul doi autoarea va ţine cont şi va încerca să remedieze situaţiunea. Acum vorbeşte romantica din mine: se poate ca scenele de pasiune să fie mai dezvoltate? Ştiu că nu este un roman de dragoste, dar nu cred că ar strica să fie stropit şi cu puţin mai mult foc. Îmi mai doresc ca în volumul doi personajul Sergiu Manta să fie şi mai bine conturat, astfel încât noi, cititorii să fim trup şi suflet alături de el. Am cunoscut partea lui întunecată, dar se poate să cunoaştem şi o altă latură? Mai pasional, mai profund, mai tandru, mai încrezător în viitor? Sunt sigură că are potenţial.
Ritmul alert, acţiunea complexă, povestea trecut-prezent şi talentul autoarei fac ca acest roman să fie şi să devină unul cu miză mare. Va “sufla în ceafă” multor romane mystery& thriller care sunt în top. Dacă acţiunea se va dezvolta şi personajul Sergiu va ajunge la inimile noastre vom asista la o nouă serie demnă de un film. Personajul deja a început să se strecoare în sufletul meu, dar vreau mai mult. Acum aştept volumul doi, deoarece primul volum s-a încheiat când acţiunea devenea din ce în ce mai interesantă, mai palpitantă, mai incendiară.
“Nu poţi să-ţi croieşti un drum dacă nu ştii de unde vii. Dar atunci când eşti în război cu trecutul tău, mai mult ca sigur pierzi. Iar învinşii nu au prea multe variante.“
“Ucide sau lasă-te ucis, par a fi opţiunile lui Sergiu. Ce va alege şi mai ales, cum va reuşi să se împace cu această alegere? Care dintre ele este răul cel mai mic?“
De unde vine acest nume Arkon, descoperiţi numai dacă citiţi cartea.
8.8 puncte/10