Titlul in engleza: The Edge of Never 
Numar pagini: 475
Editura Trei
Anul 2013
Auzisem multe pareri bune despre aceasta carte, ceea ce mi-a starnit curiozitatea si mi-am zis ca trebuie sa o citesc si eu sa-mi formez propria opinie. Si, am inceput sa citesc. Ajungand la jumatatea cartii mi-am dat seama ca nu descoperisem mai nimic, decat ca, doi tineri se intalnesc intr-un autobuz si pornesc impreuna intr-o calatorie. Ea catre nicaieri, el, catre un tata pe patul de spital.
Intalnisem nu erotism cum se spunea, ci doar niste expresii necenzurate, cred ca specifice realitatii. Din autobuze schimbate, am trecut la masina si moteluri. Aici incep sa citesc si scene fiebinti de sex, conversatii si intamplari destul de placute intre cei doi. Si totusi, era doar ceva dragut, nimic care sa ma faca sa spun ce mai poveste, si eram la vreo 300 si ceva de pagini. Chiar ma gandeam ca am o problema, ca sunt defecta. De ce placuse atator oameni si eu nu prind esenta? Unde este emotia de care vorbesc toti? Mai aveam putin si terminam cartea si nu eram prea impresionata. Repet draguta povestea dar, nu fantastica. Ce sa cred?
Camryn Bennet, o tanara de 20 de ani, traise o poveste trista-iubitul ei murise intr-un accident, iar ea nu isi revenise dupa acel moment. O perioada vegetase, supravietuise, dar nimic nu era ceea ce o multumea. Si venise si intamplarea cu iubitul celei mai bune prietene, Natalie, care se daduse la ea. Prietena nu o crede si ii spune ca ea este de vina, o face tarfa, si nu mai vrea sa vorbeasca cu ea. Mama ei ii gasise un post de secretara, dar nici acolo nu isi gaseste locul. Asa ca intr-o zi isi arunca cateva lucruri in poseta, telefonul mobil, si pleaca sa se regaseasca pe ea insasi, catre nicaieri. Sa calatoreasaca hai-hui, fara sa dea nimanui explicatii, sa traiasca, sa fie vie, sa fie libera ca pasarea cerului. Ar vrea sa vada Texasul, asa ca urca intr-un autobuz si porneste in marea calatorie spre nicaieri. Aici il cunoaste pe Andrew Parrish, 25 ani, cu un rucsac si el pe umar si casti la urechi, ascultand muzica rock, cel mai sexy tip pe care il vazuse, si care avea si niste tatuaje interesante. Andrew mergea sa-si mai vada tatal ultima data, care se afla pe un pat de spital. Se imprietenesc, ea destul de reticenta si zbarlita ca un arici, fara pic de umor. el, un tip pus pe sotii si extrem de vesel si intelegator. De cand o vazuse ceva in Andrew se declansase-o placea, dar ea era asa de inchisa…..
Schimba mai multe autobuze pana sa ajunga in orasul unde era tatal sau si unde se presupunea ca se va despati de partenera lui de calatorie, cu care dupa mai multe zile de mers, incepuse sa se apropie ea cat de cat, ea capatand un pic de incredere si devenind mai dechisa si sa fie mai calda. Au ajuns in punctul in care el o va lua pe drumul lui, iar ea pe al ei. Numai ca dupa o intamplare urata care are loc in toaleta doamnelor unde un tip necunoscut ii face o propunere obscena, si unde intervine Andrew, de il bate mar- el este hotarat sa nu o mai lase singura. Dupa ce isi vede tatal, incepe adevarata calatorie a celor 2, sunt hotarati sa calatoreasaca impreuna catre Texas, in masina lui Andrew, dormind prin moteluri sau parcari. Intre ei incet, incet atractia, dragostea, dorinta se aprinde. Numai ca nici ea nu este pregatita si nici el sa aiba o relatie. O relatie inseamna mult, sa te implici, dar mai ales ca cel de langa tine sa nu te paraseasca. Si totusi cotele lor de dorinta sunt extreme, iar Andrew reuseste sa o faca sa se simta libera, sa spun ce gandeste si sa fie vie deci Camryn este dispusa sa incerce. Si Andrew, ar vrea numai ca la el situatia se schimba. O dorea de il durea, se indragostise de ea, era fata care il facuse sa simta multe lucruri, dar el nu putea oferi nimic, decat poate clipa. Ar fi facut-o sa sufere si nu isi dorea acest lucru. Erau atata de potriviti incat nu se potriveau.
Dar cand vede ca ea, care trecuse prin atatea, accepta orice cat de mic, cat de putin, se lasa si el atras in aceasta mare pasiune nebuna. Calatoresc, glumesc, fac sex de calitate, canta prin baruri, se iubesc, isi impartasesc lucruri, ii spune povestea tatuajul pe care il avea pe coaste cu Euridice, fac lucruri nebune si cateodata obscene-erau liberi si fericiti in lumea lor. Si ajung si la destinatie in Texas, unde Andrew are un apartament, si aici isi propun ca ei trebiue sa ramana impreuna si sa porneasca intr-o alta calatorie prin lume, sa doarma unde apuca, sa castige pe unde poate, sa traiasca. Foarte frumos si minunat, sa vrei sa fii fara niciun stres, fara sa faci ce spun altii. DAR…
Iata ca secretul ascuns iese la iveala.
Ultimele 80 de pagini, fac toata cartea, dupa ce le-am citit am inteles de ce a placut, unde este emotia, am inteles ca nu am o problema ci ca nu am avut rabdare. Am citit ultimele 80 de pagini cu ochii impaienjeniti, cu un nod in gat, iar lacrimile mele curgeau avand propria lor vointa. Uitasem ca ma chiniusem cu celelalte pagini, uitasem de tot si am trait momentul la maxim, simtind ca inima imi explodeaza. Aveam urechile infundate pentru ca plangeam tacut, eu insami imi spuneam ca nu voi putea rezista pana la sfarsit-nu vroiam sa accept ca asa poate fi, ca asa se poate termina, ca acea exuberanta de viata, libertate si umor va fi doar o amintire.
Isi facuse bagajele sa plece mai departe. Dupa o noapte de dragoste fierbinte, Camryn se trezeste si vede ca Andrew nu este langa ea. Merge in bucatarie, il vede este bucuroasa ca de fiecare data, dar dupa 2 minute Andrew cade secerat de convulsii. Este disperata, nu stie ce sa creada, suna la urgenta sa vina o ambulanta, o suna pe mama lui, era distrusa. Acum cand se indragostise de acest barbat sexy, dragut, vesel, plin de viata, pus pe glume, barbatul ca ii aratase ce inseamana dragostea, care o invatase sa fie ea insasi – ce se intampla. Afla la spital de la mama si fratii lui. Andrew descoperise in urma cu cateva luni ca are o tumoare pe creier, nu vroia sa se opereze, acelasi lucru avusese si tatal lui si murise, si nici el nu avea prea mari sanse. Iar acum sansele lui era si mai mici-era prea tarziu. Camryn este distrusa, il gasise si il pierdea intr-un timp prea scurt. De ce destinul este asa crud cateodata? Cea mai buna prietena, Natalie, chiar daca se certasera, ii este alaturi. Dar nimic nu va putea compensa tristetea si deznadejdea.
In prima noapte sta la spital in pat cu Andrew, nu vroia sa-l paraseasca niciun minut. Pt. prima data spera ca se poate face ceva, este convinsa ca se poate face ceva. Il roaga pe Andrew sa accepte operatia, ca va fi bine. O iubeste atat de mult chiar daca nu este convins de nimic, dar ar face orice pt, ea-asa ca accepta. Dorm imbratisati pe un pat de spital, el in perfuzie ea lipita de el. Dimineata asistentele vin sa-l supuna unui set de analize in vederea operatiei, Camryn vrea sa fie acolo, dar fiind prea obosita, Andrew ii cere sa mearga sa manance ceva ca el este bine. Pus pe glume inca si acum. Camryn il vede zambitor si pleaca, dar inainte arunca o privire si-l vede in carucior cum era dus catre analize. Este oarecum linistita. Se intoarce dupa cateva ore, si ii vede pe mama si fratii lui, cu fetele umede, o imbratiseaza si ii pune in mana un plic. Andrew intrase in COMA.
Plicul era de la el cu ultimele cuvinte. Citeste.! Cu ochii in lacrimi are puterea sa citeasca randurile scrise de iubitul ei. Totul se intuneca in jurul ei. Fiecare dintre noi are un destin, iar acesta nu ne ocoleste. Ce ne este scris se va intampla.
Va redau scrisoare lui Andrew catre Euridice a lui;
,,Draga Camryn,
N-am vrut niciodata sa ajungem aici. Am vrut sa-ti spun toate lucrurile astea in persoana, dar mi-a fost frica. M-am temut ca, daca ti-as fi spus cu voce tare ca te iubeam, ceea ce era intre noi ar fi murit odata cu mine. Adevarul era ca stiam inca din Kansas ca tu erai ceea ce cautam. Te-am iubit inca din ziua aceea cand m-am uitat in ochii tai, cand ma priveai de peste spatarul scaunului de autobuz. Poate ca nu stiam atunci, dar era clar ca ceva mi se intamplase in acel moment, si ca n-as fi putut sa te las sa pleci niciodata.
N-am mai trait niciodata asa cum am trait in timpul scurtei perioade cu tine. Pt. prima oara in viata, m-am simtit intreg, viu si liber. Tu erai jumatatea lipsa din sufletul meu, aerul din plamanii mei, sangele din venele mele. Cred ca, daca exista reancarnare, noi am fi iubiti in toate vietile noastre anterioare. Te cunosc de putin timp, dar mi se pare ca te stiu dintotdeauna.
Vreau sa stii ca si mort o sa-mi aduc aminte de tine. O sa te iubesc mereu. Imi doresc ca lucrurile sa fi stat altfel. M-am gandit la tine in multe din noptile calatoriei noastre. Ma uitam fix la tavanul motelurilor si-mi imaginam cum ar fi viata noastra impreuna daca as fi trait. Chiar am devenit sentimental si mi te-am imaginat in rochie de mireasa si chiar cu un Andrew jr. in burtica. Stii tu, am auzit de multe ori ca sexul este mai de calitate cand esti gravida.
Dar imi pare rau ca a trebuit sa te parasesc, Camryn. Imi pare atat de rau…
As fi vrut ca povestea lui Orfeu si a lui Euridice sa fie reala, pt. ca tu atunci ai fi putut veni in Lumea de Dincolo sa ma readuci, cantand, inapoi in viata ta. Nu m-as uita inapoi. N-as da-o in bara, ca Orfeu.
Imi pare asa de rau iubito…
Vreau sa-mi promiti ca vei ramane puternica si frumoasa si dulce si atenta. Vreau sa fii fericita si sa gasesti pe cineva care sa te iubeasca la fel de mult ca mine. Tine minte, sa fii mereu tu insati si sa nu te temi sa spui ce gandesti, ce visezi.
Sper ca nu ma vei uita niciodata.
Inca ceva:nu te simti prost pt. ca nu mi-ai spus ca ma iubesti. Nu era nevoie sa o spui. Am stiut mereu ca ma iubeai.Cu dragoste vesnica,
ANDREW PARRISH. “
Niciodata impreuna? Niciodata impreuna? Niciodata impreuna?
10 puncte/10
