Început cu o jumătate de oră mai devreme decât fusese trecut pe bilet, dar exact la ora anunţată de organizatori prin comunicate, cel de-al treilea concert susţinut de Leonard Cohen în Capitală, prilejuit de promovarea albumului său “Old Ideas”, a adus în Piaţa Constituţiei peste 15.000 de oameni.
Legendarul cântăreţ canadian şi chitara sa neagră au acaparat scena din Piaţa Constituţiei din Bucureşti imediat după ora 20.00, situaţie bulversantă pentru mare parte dintre spectatori, care au întârziat să-şi ocupe locurile, pentru că, spuneau ei, pe bilet era trecută ora 20.30.
Cu ţinuta care l-a consacrat – costum şi pălărie negre -, cu timbrul vocal inconfundabil şi cu mişcări aristocratice, Leonard Cohen şi-a început concertul de promovare a celui de-al doisprezecelea album de studio al său, “Old Ideas”, cu piesa “Dance Me to the End of Love”, lansată în 1984 şi inclusă în albumul “Various Positions”.
Fără o scenografie dinamică – singurele momente mai animate fiind intrările şi ieşirile de pe scenă, pe care artistul le-a făcut atât la prima apariţie în concert, cât şi în timpul pauzei şi la bis -, reprezentaţia lui Leonard Cohen de la Bucureşti s-a ridicat la nivelul aşteptărilor publicului său. Într-o permanentă poziţie de reverenţă, cântând cu ochii mai mult închişi, ca într-o meditaţie, artistul pare că sfidează venerabila vârstă de 78 de ani pe care o are şi continuă să subjuge publicul cu vocea sa. Piese precum “In My Secret Life”, “Suzanne” şi “Democracy” au fost puternic aplaudate de cei prezenţi sâmbătă seară în Piaţa Constituţiei, în timp ce ambele rechemări pe scenă, la bis, au fost primite în picioare de spectatorii care au cântat pe întreaga durată a concertului.
În cele trei ore de prestaţie live, Leonard Cohen i-a purtat pe cei veniţi să-i asculte piesele prin stiluri muzicale dintre cele mai diferite, de la blues, jazz şi country până la vals, tango şi gospel, cărora le-a imprimat nota personală inconfundabilă. O muzică pătrunzătoare, versuri cu mesaje puternice, care fac atât dovada talentului literar al lui Cohen, cât şi a percepţiei proprii a realităţilor sociale pe care le-a trăit, fac din cântecele interpretate de canadian piese-emblemă pentru diferite generaţii de muzicieni. Primită de spectatori cu ovaţii şi intonată la refren de toţi cei prezenţi, piesa “I’m Your Man” are un mesaj despre care, la apariţia sa, în 1992, s-a spus că face referire la tensiunile de stradă care au avut loc în acelaşi an în Los Angeles.
Din repertoriul concertului de la Bucureşti nu au lipsit nici alte cântece cu mesaj puternic – “Democracy” şi “The Future”, care face apel, pe alocuri în manieră profetică, la perseverenţă, reformă şi speranţă, în contextul unor perspective sumbre – “Give me back the Berlin wall/ Give me Stalin and St Paul/ I’ve seen the future, brother:/ It is murder (Înapoiază-mi Zidul Berlinului,/ dă-mi-i pe Stalin şi Sf.Paul/ Am văzut viitorul, frate:/ e o crimă”).
Concertul de promovare a albumului “Old Ideas” a fost împărţit în două părţi. În prima jumătate, artistul a interpretat 13 piese – “Dance Me to the End of Love”, “The Future”, “Bird on the Wire”, “Everybody Knows”, “Who By Fire”, “Darkness”, “Sisters of Mercy”, “Amen”, “Come Healing”, “In My Secret Life”, “Going Home”, “Waiting For the Miracle” şi “I Can’t Forget” -, la finalul cărora, după aproape o oră şi jumătate, artistul a inserat printre versuri mesajul “N-am venit în România să vă prostesc” şi şi-a prezentat colegii de scenă în cuvinte elogioase şi cu capul descoperit, în semn de respect. Leonard Cohen este însoţit în acest turneu mondial de o echipă internaţională formată din Roscoe Beck – chitară bass şi voce (regizor muzical), Alexandru Bublitchi (vioară) – este din Republica Moldova şi fiecare solo de vioară interpretat de el sâmbătă seară pe scena din Piaţa Constituţiei a fost primit cu urale şi cu aplauze puternice de publicul din România -, Rafael Gayol (tobe şi percuţie), Neil Larsen – orgă, acordeon, alte instrumente cu clape, Javier Mas – chitară acustică, instrumente cu coarde, Mitch Watkins – chitară, Sharon Robinson – solistă, alături de care cântă celebra piesă “In My Secret Life” şi surorile Charlie şi Hattie Webb, sau aşa cum le-a prezentat Cohen, The Webb Sisters – voce, chitară şi harpă.
Cea de-a doua parte a concertului a cuprins atât piese de pe albumele vechi, cât şi melodiile de pe cel nou cu care publicul s-a dovedit a fi destul de familiarizat. Fără să pară deranjaţi de frigul care s-a lăsat după ora 21.00, spectatorii au cântat şi s-au bucurat la fiecare dintre piesele interpretate de Leonard Cohen sau de membrii trupei sale în partea a doua a spectacolului – “Tower of Song”, “Night Comes On”, “Suzanne”, “Heart With No Companion”, “The Gypsy’s Wife”, “The Partisan”, “Democracy”, “Coming Back To You” (cântată de Webb Sisters), “Alexandra Leaving” (interpretată de Sharon Robinson), “Hallelujah”, “I’m Your Man” şi “Take This Waltz”, care a şi încheiat concertul.
Publicul din Piaţa Constituţiei a aplaudat în picioare prestaţia lui Leonard Cohen şi a colegilor lui de scenă şi tot în picioare a primit şi ascultat cele patru piese care l-au readus de două ori pe scenă pe artist, la cerinţa celor prezenţi. Cohen şi-a încheiat reprezentaţia cu patru bucăţi muzicale celebre – “So long, Marianne” (scrisă cu şi despre Marianne C. Stang Jensen Ihlen, care i-a fost soţie timp de aproape 10 ani şi alături de care a trăit în Grecia), “First We Take Manhattan”, “Famous Blue Raincoat” şi “Save the Last Dance for Me” (piesă care a aparţinut trupei americane The Drifters).
Aşezat în genunchi şi cu capul descoperit, Leonard Cohen a mulţumit publicului pentru prezenţă şi pentru “privilegiul şi onoarea de a cânta în România”.
Dacă prestaţia artistului a fost considerată impecabilă, în ceea ce priveşte organizarea concertului din Piaţa Constituţiei, o parte a publicului şi-a manifestat nemulţumirea pentru îmbulzeala creată la intrare, accesul majorităţii celor care urmau să asiste la eveniment fiind permis în zona de spectacol cu 10 minute înaintea începerii acestuia. De asemenea, mulţi spectatori au reclamat proasta semnalizare a sectoarelor şi numărul insuficient de plasatori, astfel că, în timpul primelor cinci melodii, oamenii încă umblau în căutarea locurilor, mulţi renunţând şi aşezându-se pe lângă gardurile de protecţie din Sectorul B stânga şi dreapta, spre disperarea spectatorilor care ocupau locuri pe scaune şi care nu reuşeau să vadă nici măcar ecranul pe care erau proiectate imaginile de pe scenă. Situaţia s-a ameliorat, însă, în cea de-a doua parte a spectacolului, datorită înţelegerii publicului care a ocupat în picioare doar culoarul central.
În schimb, cei prezenţi la concert şi-au manifestat mulţumirea pentru modul în care au putut fi procurate mâncarea şi băuturile. Pentru achiziţionarea jetoanelor nu se stătea la coada mai mult de zece minute, iar berea, floricelele de porumb şi celebrii hot-dog erau vânduţi la mai multe tarabe amplasate strategic în zona de spectacol.
Deşi s-a băut mult, nu au existat incidente la concertul lui Leonard Cohen din Piaţa Constituţiei, iar medicii de pe ambulanţa pregătită să intervină nu s-au confruntat cu vreo situaţie gravă.
După un lung periplu pe toate meridianele globului, în perioada 2008 – 2010, după seri de spectacole în care Leonard Cohen a cules aplauze furtunoase din partea spectatorilor cuceriţi definitiv de muzica sa, albumul “Old Ideas” aduce “zece cântece noi, pe care nimeni nu le ştie, dar toţi le vor preţui”, piese care fac să explodeze inima şi zguduie trupul, dărâmă barierele întregii lumi, cum numai muzicianul canadian poate să o facă.
“Old Ideas Tour 2012” pune faţă în faţă cântecele de pe noul album şi majoritatea pieselor care l-au transformat în legendă pe poetul-cântăreţ.
Odată cu lansarea albumului “Old Ideas”, Leonard Cohen a primit un cadou din partea întregului mapamond: încă din prima săptămână de la apariţia pe piaţă, materialul discografic s-a clasat pe primul loc în topurile din întreaga lume. Este o premieră chiar şi pentru un artist atât de iubit cum este Leonard Cohen.
Leonard Cohen a început să cânte la chitară la vârsta de 13 ani. A urmat cursurile Universităţii McGill, unde a câştigat premiul McNaughton pentru creaţie, înainte de absolvire. Şi-a publicat primul volum de poezie, “Let Us Compare Mythologies” la un an după aceea, cu un succes răsunător. Judy Collins, nume de top al folk-ului anilor ’60, înregistrează o versiune a piesei “Suzanne”, care ajunge rapid un hit. Solista îi propune lui Cohen să o urmeze în turnee şi astfel debutul lui are loc în vara anului 1967, la The Newport Folk Festival. Au urmat două concerte cu casa închisă în New York şi o apariţie la CBS Network, unde Cohen îşi interpretează cântecele şi îşi recită poeziile. Cohen semnează un contract cu studioul de înregistrări Columbia şi, în 1968, lansează primul său album, “The Songs of Leonard Cohen”, un material devenit hit folk şi care stârneşte vâlvă în mediile muzicale, asigurându-i un renume inegalabil printre cântăreţi şi textieri. Au urmat, printre altele, “Songs From a Room”(1969), “Songs of Love and Hate”(1971), “New Skin for Old Ceremony” (1974), “Death of a Ladies’ Man” (1977) şi “I’m Your Man” (1988).
Artistul canadian a părăsit scena muzicală la începutul anilor ’90, pentru a se stabili şi trăi într-o mănăstire budistă din California, unde a devenit călugăr şi a primit prenumele Jikan, care înseamnă “tăcere”.
În 2011, Leonard Cohen a fost recompensat cu Helpmann Award pentru concertul său susţinut în Australia, la Hanging Rock, cu premiul Prinţul Asturiei pentru Litere şi cu Glenn Gold Award pentru contribuţia adusă artelor.