Sâmbătă, 6 februarie 2016, ora 12.00 vă invităm la evenimentul de lansare a cărții ”Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică” (Ed. Maiko, 2016), scrisă de regretatul Mircea Deac, reputat critic de artă de la a cărui trecere în nefiinţă se împlineşte un an.

Lansarea cărţii va avea loc la Galeria SENSO (Bd. Unirii nr. 15, București). Vor fi prezenți membrii familiei (Livia Deac, arh. Radu Deacă, Dr. Mircea Valeriu Deacă, artist plastic, profesor de teoria şi analiza filmului la CESI – Școala Doctorală în Ştiințele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea București), alături de colegi de breaslă, personalități ale vieții cultural-artistice, artiști plastici, critici de artă, istorici, scriitori, membri ai Corpului Diplomatic, prieteni și apropiați ai lui Mircea Deac.

Printre aceştia se numără, Mihaela Varga (istoric de artă, editor la editura Maiko), Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor “La Lettre Internationale”), Prof.Univ.Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, autor a numeroase volume de poeze şi de proză, studii critice, majoritatea urmărind fenomenul literar postmodern), Ana Maria Negoiţă (istoric de artă, specialist în cultura islamică), Ioana Ciocan (curator independent, Director Art Safari) ş.a.

Acest eveniment este realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Artă.

Editura Maiko, la care Mircea Deac a lansat în 2014 cartea “Tartar, ultimul zeu” a publicat post-mortem acest volum ce va fi lansat la Galeria SENSO pe 6 februarie 2016, la exact un an de la dispariţia autorului.

”Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de călătorii în Siria Antică” este unul dintre cele două romane rămase nepublicate din timpul vieţii (celălalt se intitulează ”Concursul”) și îl are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian Manea care este de fapt, autorul. Mircea Deac a avut ocazia să admire vestigiile istorice și comorile Siriei în anii ’80. Ilustraţiile cărţii sunt realizate de arh. Radu Deacă, fiul autorului.

Mircea Deac (Mirea Deacă) s-a născut la 9 septembrie 1921 în Olteniţa şi a decedat la 6 februarie 2015 la Bucureşti.

A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu şi George Oprescu, apoi Academia de Pictură la atelierele Camil Ressu şi Alexandru Ciucurencu.

A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, director al Departamentului Artelor şi al Oficiului Naţional de Expoziţii din cadrul Ministerului Culturii. Membru UAP, expert în arta românească şi europeană, jurnalist şi scriitor, regretatul critic de artă Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Vicepreşedinte al Societăţii Colecţionarilor de Artă din România.

A participat la simpozioanele “Brâncuşi” de la Paris, Bucureşti şi Istanbul şi a fost organizatorul expoziţiilor româneşti la Bienalele Internaţionale de la Paris, Veneția, São Paolo, Belgrad. A publicat peste 1000 de articole în presa de specialitate, studii şi articole în Franţa, Grecia, Italia şi Olanda şi a scris scenariile pentru filmele ”Brâncuşi la Târgu Jiu” şi “Alexandru Ciucurencu”.

Mircea Deac a semnat zeci de monografii dedicate marilor pictori români şi străini, lucrări de Istoria Artei, Dicţionare Enciclopedice, dar şi cărţi de beletristică.

”Romanul capătă o altă greutate din perspectiva recentului război civil din Siria. Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise şi analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de artă, dar şi cu filozofică a supravieţuirii lor peste secole şi milenii într-un teritoriu care a trecut dintr-o stăpânire în alta, fiecare dintre ele ostilă celei precedente” – nota Mihaela Varga, directoarea Editurii Maiko și editorul cărții.

”Iată că acestei supravieţuiri i s-a pus capăt în ultimii ani de către un alt război – războiul fiind evenimentul social-uman faţă de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimată oroare (…). Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o este şi acum, după dispariţia lui Mircea Deac un loc .

Romanul dedicat Zenobiei – misterioasă figură feminină cu o fermecătoare corespondenţă în contemporaneitate – împleteşte episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ’80, cu episoade suprarealiste, inspirate parcă din fascinaţia pe care o exercită deşertul asupra omului, ca >“.

Despre Mircea Deac:

”Mircea Deac este mai mult decât un specialist chemat să ne arate încifrate neregulile, este și critic și istoric, și memorialist și filosof și romanicer și eseist. Mircea Deac a rămas autorul prolific care a reușit să fie mereu”.

“(…) Ce mai pregătiți, maestre, era o întrebare firească pentru patriarhul cuvintelor despre artă. Avea mereu o filă de conținut dintr-un volum în pregătire, exemplu tăcut pentru mai tinerii plini de preget ce suntem. Avea multe de spus, multe de scris, multe de amintit și de gândit. Ar fi făcut-o, desigur, cu har și profunzime, de n-ar fi fost sfârșitul de ființă”. – Marius Tița.

„Forma literară i-a permis lui Mircea Deac în fiecare dintre romanele lui, să scrie despre ceea ce nu considera că ar putea fi consemnat în lucrările sale de istoria artei. Aşa putea vorbi despre atmosfera din atelierele marilor maeştri sau despre cea din atelierele tinerilor, despre rivalitatea dintre pictorii Babicescu şi Alexandru Dunăreanu, uşor de recunoscut a fi Corneliu Baba şi Alexandru Ciucurencu (în romanul ), despre viaţa cotidiană a artiştilor cu problemele lor, dar şi cu aspecte de boemă, despre întâlniri (reale) dintre artişti şi colecţionari, dintre artişti şi critici, despre condiţia în general ingrată a criticului în raport cu artistul.

Aşa îşi putea exprima liber de orice autocenzură, judecăţile de valoare asupra operei unor artişti uşor de ghicit sub numele de împrumut. Tot aşa îşi putea exprima nețărmurita preţuire pentru opera unor mari artişti, care altminteri prezentată, într-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic”. – Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko).