Good Kill este cel mai nou film al actorului Ethan Hawke, un thriller american despre viata unui ofiter american, fost pilot de vanatoare, in prezent pilot pentru drone de razboi fara echipaj uman si probleme de etica ale meseriei sale.
Filmul a fost produs in regia lui Andrew Niccol, iar in rolurile principale ii vom vedea pe Ethan Hawke cunoscut din filmele “Before Sunset” (2004), “Training Day” (2001) si “Gataca” (2001), January Jones, actrita din serialul “Mad Men”, franciza “X-Men”, si Zoë Kravitz (Divergent, After Earth, X-Men:First Class).
Un ofiter din Fortelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, maiorul Thomas Egan (Ethan Hawke), lasat la sol din cauza problemelor personale, este insarcinat cu misiuni de coordonare a atacurilor aeriene cu drone pilotate de la distanta. Pe masura ce avanseaza in misiunile sale, acesta incepe sa puna la indoiala ordinile primite si legalitatea operatiunilor pe care le desfasoara.
Intr-un container cu aer conditional localizat undeva in desertul Nevada, aflat in fata unor monitoare si aparate de control duce un razboi de la distanta. In spate unei usi pe care scrie “Acum nu va mai aflati pe teritoriul Statelor Unite”, cinci piloti ai Fortelor Aeriene piloteaza drone care survoleaza zone de interes din Orientul Mijlociu.
La cea mai mica apasare de buton, tinte mici vazute pe monitorul unui computer dispar intr-un nor de fum si praf, asa cum se intampla intr-un joc video facut pentru copii. “Astazi am aruncat in aer sase Talibani din Pakistan”, spune cu nonsalanta Maiorul Egan (Ethan Hawke), unui vanzator de la magazin. “Si acum ma duc acasa sa fac un gratar.” Continua acesta.
Acesta este unul dintre exemple de cinism, sange rece, mustrare sau remuscare venite din partea unui personaj inspirat din realitate. Un personaj care, in mod sigur are un precedent in realitate. Un ofiter care este departe de indatoririle, onoarea si prestanta predecesorilor, care au luptat pana la sacrificiul suprem si nu s-au gandit niciodata ca vor putea sa duca un razboi fara riscul de a muri.
Pana la urma, filmul incearca sa arate ce inseamna razboiul modern, si ce fel de om este ofiterul care opereaza aceasta arma, un aparat de zbor fara echipaj uman pilotat de la distanta, capabil sa parcurga distante mari si sa distruga obiective majore, luate in vizor de un stat aflat in razboi.
In toate filme sale (Gattaca, S1m0ne, si Lord of War), scenaristul si regizorul Andrew Niccol, a abordat mereu si cu mare atentie problema filosofica a pierderilor umane pentru fiecare realizare tehnologica a unei societati.
Niccol si-a construit reputatia pe baza acestui gen de film care trateaza probleme filozofice, concepte complicate in care nu exista alb si negru, doar nuante de gri. In cariera sa de scenarist, a lucrat si pentru filmul “Truman Show” (1998), unde personajul interpretata de Jim Carrey (Truman Burbank), afla ca intreaga sa viata era un show de televiziune, un Big Brother care nu lasa nici un strop de intimitate.
Deasemenea, regizorul si scenaristul Andrew Niccol a lucrat si la filmul “Lord of War” (2005), o productie foarte bine realizata despre ascensiunea, activitatea si jocurile de culise facute de un traficant de arme, interpretat magistral de Nicolas Cage.
In acest film, el ne prezinta o poveste cutremuratoare, despre viata unui pilot de drona, lasitatea acetui tip de razboi tehnologizat si victimele colaterale lasate in urma. Victime inregistrate nu doar pe teatre de operatiuni ci si in randul soldatilor de acasa, care sufera de Soc Post-Traumatic contactat de la distanta, fara sa lupte cu adevarat in tara inamicului.
La inceput, Maiorul Egan era un ofiter care iubea meseria de pilot pe avion de lupta. Era un vis indeplinit, era o placere si un simt al datoriei. Isi facea misiunea cu onoare si convingere. Acum, sta opt ore pe zi intr-un container pilotand un aparat sofisticat in razboiul contra terorismului.
In restul timpului se duce acasa intr-un cartier suburban din regiunea Los Angeles, unde traieste alaturi de sotia lui Molly (January Jones), si incerca sa-si amorteasca constiinta cu litrii de alcool.
El isi doreste sa aiba aceeasi relatie de iubire pe care o avea inainte, atunci cand era plecat in misiuni, dar cu toata insistenta, situatia dintre ei nu mai este la fel. Atunci cand pleca in Orientul Mijlociu sau alte cu conflict militar, se intorcea acasa ca un erou al familiei si era primit asa cum se cuvine de societate si de femeia pe care o iubea.
De cand sta la butoane in containerul armatei, viata lui personala s-a transformat intr-un purgatoriu ciudat, in care totul este din ce in ce mai rau, si asta il duce la nebunie. Bea tot timpul, este trist, si apatic, iar singurul moment cand este treaz, si activ este atunci cand se afla la comanda dronei, si trage de acea farama de onoare pe care o vede atunci cand imbraca uniforma.
Atunci cand Maior Egan si oamenii sai primesc ordine sa indeplineasca misiuni venite direct de la ofiteri ai Agentiei Centrale de Informatii (CIA), starea sa psihologica se inrautateste si nu mai poate vedea un sens in activitatea de ofiter al Fortelor Aeriene.
In noile misiuni incredintate de CIA, ei nu mai au voie sa loveasca tinte localizate in functie de profilul fizic sau profilul personal. Noile conditii dupa care se va ataca vor fi tiparele de activitate, a tintelor. Acum notiunea de “Good Kill”, tradusa prin crima necesara, sau uciderea adevaratului inamic, incepe sa dispara.
Inamic initial dispare cu totul si este inlocuit de oameni, grupuri sau organizatii pe care el nu le poate cunoaste, si despre care nu stie nimic. Cu alte cuvinte, loveste la distanta, la comanda, asemenea unui soldat devenit asasin platit sau mercenar.
Atunci cand se aduce in context comanda rigida a serviciilor de informatii si povestea dramatica a unor oameni obisnuiti, fie ei si soldati, implicati intr-un conflict global despre care nu stiu nimic, filmul capata o greutate mai mare, ne scoate din zona de confort si ridica semne de intrebare despre moralitatea, cinstea, corectitudinea si legalitatea acestor operatiuni.
Good Kill este un fil simplu cu o actiune liniara si dramatica. Maiorul ar fi gata oricand sa plece in alta tara sa se urce in avion si plece in misiune, dar lumea nu mai are nevoie de el si meseria lui pare sa dispara din nomenclatura armatei.
Se promoveaza folosirea unor aparate de zbor fara echipaj uman, pentru a nu pune in pericol viata pilotilor, iar aceasta idee pare sa fie pusa in practica deja.
[ot-video][/ot-video]