Garbage la Arenele Romane, revenirea unei trupe simbol

Sambata ce tocmai a trecut, Arenele Romane au gazduit unul din marile concerte ale acestei veri. Am revazut o trupa puternica, o femeie cu o voce superba si m-am simtit din nou adolescenta, chiar daca numai pentru cateva ore.

Garbage a revenit pe plaiuri mioritice dupa prea mult timp, vreo 7 ani de cand i-am vazut la BestFest, si desi vin de departe, au spus  ca a meritat acest efort. Le-a placut tara, oamenii, primirea de care au avut parte din partea fanilor.

In dechidere, Camioane in multime, o trupa pe care nu am mai vazut-o live de poate prea multa vreme, si mi-am amintit ‘’Cat de fantastic e in plastic’’. Grupul de electro-alternative rock are aproape doua decenii de activitate si au ramas la fel de proaspeti si de energici ca la inceputuri.

Chiar daca am apreciat prestatia trupei si vocea frumoasei Carmen Dinca, toti o asteptam cu nerabdare pe Shirley & Garbage.

O la fel de carismatica si nonconformista Shirley Manson, si-a facut aparitia pe scenea de la Arene pe la orele 21 (concertul a respectat orele comunicate in prealabil), in acordurile piesei “Control”. Cu o rochie lunga si neagra, accesorizata cu o floare imensa si cu parul roscat ras pe o parte, parca la fel de tanara ca atunci cand imi infrumuseta adoloscenta cu muzica si farmecele ei.

Pentru cei 52 de ani ai sai, debordeaza de energie. Nu a stat o clipa locului, si-a unduit corpul in ritmurile pieselor, a alergat pe toata scena si a venit cat mai aproape de public. Vocea este aceeasi, inflexiuni si timbru de neconfundat.

Asa cum ne-am asteptat, concertul a fost format in majoritate din piese clasice Garbage, incepand cu Stupid Girl, continuand cu, I Think I’m Paranoid sau Cherry Lips (Go Baby Go!), dar am putut asculta si noutati, ca “Empty”, single extras de pe ultimul  album Garbage, “Strange Little Birds”.

Inainte de No Horses, o piesa despre un viitor apocaliptic cu un clar mesaj ecologist, ne-a vorbit despre cat de frumoasa ii pare tara noastra, despre lanurile de floarea soarelui pe care le-a vazut pe drum si despre campiile cu cai salbatici.

Cred ca surpriza serii a fost piesa Wicked Ways  care a devenit un cover Personal Jesus (Depeche Mode), un pic mai dur, intr-o  varianta proprie Shirley&Co.

A comunicat excelent cu publicul si chiar a cerut din public ceva cu care sa isi prinda parul, ne-a vorbit despre iubire de sine si despre puterea de a ne urma visele fara a tine cont de parerea altora.

Publicul a cantat, cel putin refrenele pieselor vechi, iar Shirley a spus ca este impresionata de cat de multa lume a fredonat alaturi de ei. De asemenea s-a aratat impresionata de arhitectura Arenelor spunand ca este una din cele mai impozante si frumoase locatii unde au cantat pana acum.

Garbage a sunat exceptional, chitari cu riffuri puternice, ritm si profesionalism, iar show-ul de lumini nu a facut altceva decat sa intareasca efectul muzici lor asupra publicului de la Bucuresti.

La bis am avut parte doar de piesa “When I Grow Up”, desi speram la mai mult.

Am avut parte de o trupa fara varsta, de o Shirley care pare ca nu imbatraneste deloc, de o muzica mereu de actualitate. Am cantat si am dansat mai bine de o ora si jumatate, s-a auzit bine, s-a vazut bine de oriunde.

Setlist: Control,  Crush, Stupid Girl, Temptation Waits, Wicked Ways (Personal Jesus cover), No Horses, Special, Blood For Poppies, On Fire, Empty, Vow, Bleed Like Me, I Think I’m Paranoid,,Cherry Lips (Go Baby Go!), Push It, Only Happy When It Rains, Even Though Our Love Is Doomed

Bis: When I Grow Up (Bis)

GALERIE FOTO: Andrada Mihailescu