Reecranizarea filmului “Ben-Hur”, ce urmeaza sa fie incheiata peste doi ani, va fi regizata de Timur Bekmambetov, dupa un scenariu inspirat din romanul lui Lew Wallace, scris de Keith R. Clarke.

Actorul britanic Jack Huston a fost angajat de producatorii americani sa joace rolul principal in reecranizarea filmului din 1959, “Ben-Hur”. Conform stirilor aparute in presa americana, actorul a fost ales sa interpreteze rolul printului evreu Judah Ben-Hur, interpretat in versiunea aparuta la sfarsitul anilor ’50 de actorul Charlton Heston.

Starul american Jack Huston s-a facut remarcat, recent, prin interpretarea unor personaje din filme nominalizate la Oscar cu ar fi “American Hustle” (2013), sau roluri biografice, cum ar fi scriitorul din anii ’60 Jack Kerouac, in filmul “Kill Your Darlings”.

Huston, nepotul actritei Angelica Huston, a fost prezent si pe micile ecrane in rolul lui Richard Harrow din serialul “Boardwalk Empire”, din 2012 pana in 2013.

Jack Huston este cunoscut si pentru activitatea sa de actor pe marile scene ale teatrului american. Anul trecut, a jucat intr-o adapatare teatratala a romanului “Strangers on a Train”, scris de Patricia Highsmith. Scenariul pentru teatru a fost scris de John Ridley, nominalizat la Oscar, in 2012, pentru munca depusa la scenariul filmului “12 Years a slave”.

Noua versiune, care a fost programata pentru lansare in 2016 pe 26 februarie, in Statele Unite ale Americii, va avea in echipa de actori si pe starul afro-american Morgan Freeman.

Filmul din 1959 a stabilit recorduri cinematografice in privinta bugetului alocat pentru amenajarea unor studiouri mari, costume complicate, materiale consumabile si zeci de ore de filmare pentru fiecare scena. Toate aceste cheltuieli au trasformat filmul intr-o productie clasica cu incasari uriase la acea vreme.

Una din cele mai cunoscute scene ale filmului original este momentul in care Ben-Hur se intrece cu prietenul sau, devenit dusman, Messala, intr-o cursa de care romane.

La acea vreme, filmul a fost primit foarte bine de publicul american, cinefil si cineast, primind recenzii favorabile si 11 premii Oscar din cele 12 nominalizari facute initial. Printre cele 11 premii Oscar castigate de “Ben-Hur”, se afla cele pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor si cel mai bun actor (in rol principal.)

Povestea dupa romanul lui Lew Wallace a fost ecranizara si inainte de 1959, dar nu cat de mare succes. Prima data s-a intamplat in 1925 cand inca mai existau filmele mute.

In 2004 Institutul de Film American a hotarat sa puna la pastrare, in conditii speciale, pelicula “Ben-Hur”, datorita importantei culturale, pentru istoria cinematografiei si pentru mostenirea viitoarelor generatii.

Pentru cei care nu au vazut filmul din 1959 voi incerca sa trec in revista cele mai importante informatii despre acesta productie.

                     Charlton Heston (Ben-Hur) si Haya Harareet (Esther) in filmul “Ben-Hur” (1959).

“Ben-Hur” este un film istoric din genul dramatic, lansat in Statele Unite ale Americii in 1959, regizat de William Wyler, produs de Metro-Goldwyn-Mayer, cu actorii Charlton Heston, Stephen Boyd, Jack Hawkins, Hugh Griffith si Haya Harareet.

Un remake dupa versiune muta cu acelasi nume din 1925, adaptat dupa romanul “Ben-Hur: A tale of the Christ” (Ben-Hur: O poveste despre Hristos), scris in 1880 de autorul Lew Wallace. Scenariul pentru versiunea din 1959 a fost scris de Karl Tunberg cu participarea lui Maxwell Anderson, S. N. Behrman, Gore Vidal, si Christopher Fry.

“Ben-Hur” a a vut cel mare buget ($15.175.000), si cem mai mare platoul de filmari care putea exista la acea vreme. Designerul de costume Elizabeth Haffenden a supravegheat o echipa de 100 de costumieri care lucrau la hainele actorilor si un atelier cu 200 de artisti si muncitori, angajati pentru confectionarea elementelor de decor si a statuetelor romane necesare la filmari.

Filmarile au inceput pe 18 mai 1958 si au fost terminate pe data de pe 7 ianuarie 1959, cu perioade de lucru cuprinse intre 12 si 14 ore de lucru, sase zile pe saptamana. Munca dinaintea productiei a inceput la studiourile Cinecitta prin octombrie 1957 si post-productia a durat sase luni.

In colaborare cu cineastul Robert L. Surtees, producatorii executivi ai companiei Metro-Goldwyn-Mayer, au luat decizia sa inceapa filmarile folosit un format de imagine larg (widescreen). Regizorul William Wyler nu a fost niciodata de acord cu acesta optiune tehnica.

In film au fost folositi 10.000 de figurati, peste 200 de camile si 2.500 de cai. Batalia navala a fost creata prin trucaje cu vase in miniatura puse intr-un bazin urias amplasat pe terenurile din spatele studiourilor MGM, in Culver City, California.

Cursa trasurilor, care dureaza noua minute, a devenit una dintre cele mai apreciate momente din istoria filmului, iar coloana sonora, compusa si dirijata de Miklós Rózsa, ce-a mai lunga partitura din lume (creata pentru un lungmetraj), a influentat industria filmului timp de 15 ani.

Dupa ce s-a investit 14.7 milioane de dolari in campanii de marketing, filmul “Ben-Hur” a avut lansarea la un Teatru de Stat din New York pe 18 noiembrie 1959. “Ben-Hur” a fost productia cu cele mai mari si cele mai rapide incasari din acel an, afladu-se pe locul 2 in topul celor mai mari icasari din istorie (pana la acea data), dupa “Gone with the Wind” (Pe aripile vantului), care ocupa locul intai din 1939.

Asa cum mentionat mai sus, filmul a castigat 11 premii Oscar, printre care se numara cele pentru cel mai bun regizor (William Wyler), cel mai bun actor in rol principal (Charlon Heston), cel mai bun actor in rol secundar (Hugh Griffith), ce-a mai buna imagine in culori, (Robert L. Surtees), o performanta care nu a fost egalata pana 1997 cand a fost lansat filmul “Titanic” si apoi “The Lord of the Rings: The Return of the King in 2003”. (Stapanul Inelelor: Intoarcerea Regelui).

Deasemenea, “Ben-Hur” a castigat trei premii Golden Globe, inclusv pentru cel mai bun film de drama, cel mai bun regizor si cel mai bun actor in rol secundar.

In prezent, filmul “Ben-Hur” este considerat in general unul dintre cele mai bune filme create vreodata. In 1998 Institutul de Film American l-au pus pe locul 72 in topul celor mai bune filme americane si pe locul 2 in topul AFI 10 top 10 al filmelor epice americane.

Astept cu nerabdare reecranizarea acestui film in cinematografele din Romania si sper sa fie macar pe jumatate de bun pe cat a fost acela din 1959.