4 decembrie, o seara geroasa in care oameni de toate varstele au venit la Sala Palatului sa-si incalzeasca sufletele. Alaturi de BZN, cei care anul trecut au anuntat ca este ultimul lor concert in Romania dar nu au rezistat si au revenit in Romania, tara pe care o considera a doua lor casa si de un Boney M destul de ”tanar”, lumea s-a distrat si a dansat toata seara.
Sala Palatului a fost plina. Majoritatea trecuti de prima tinerete, nostalgici si doritori de o seara de magie in care sa se simta din nou tineri, cei care in anii 70-80 erau in floarea tineretii dar si tineri veniti alaturi de parinti si bunici.
Seara a inceput cu grupul german BONEY M, sau Maizie Williams, singura ramasa din formatia originala si colegii sai de scena Goseth Olivia Morris, Rosemary Martin si Mark Oliver Agyei, care au incantat publicul cu cele mai cunoscute hituri precum: Sunny, Daddy Cool, Rasputin, Ma Baker, Belfast, Hooray – Hooray, Rivers of Babylon sau Gotta Go Home.
Lumea din sala s-a ridicat de pe scaune si a dansat, pentru ca la asta te indeamna muzica Boney M, muzica pop fara varsta, muzica ce rasuna in casele si salile de club in tineretea parintilor nostrii. Ei au dansat pe scena, Maizie a coborat in public si a strans maini, a dansat cu lumea. Au fost exotici, au fost ritmati si daca inchideai ochii si te lasai cuprins de ritm, te puteai transpune sub un glob disco, dansand si cantand, mereu tanar. Dar ceva a lipsit. Poate faptul ca nu era trupa originala, poate ca lipsea instrumentalul live si banda mai avea probleme, spectacolul nu a fost complet.
BATALIA HITURILOR a avut doua parti a cate 60 de minute dedicate fiecarei formatii si a avut o pauza de 20 de minute.
Concertul BZN a inceput usor cu un intro, iar primul care si-a facut aparitia pe scena Salii Palatului a fost un Jan la fel de sprinten ca acum 30-40 de ani, cand parintii nostri traiau povesti de dragoste pe cantecele lor.
Aparitia lui Anny a starnit ropote de aplauze. Desi probleme de sanatate au marcat-o, spiritul ei vesel si dezinvolt ne face sa uitam prin ce a trecut, mai ales ca arata exceptional iar sclipirile din ochii ei arata fericire, fericirea de a se afla pe scena, bucuria de a canta, fericirea de a se afla in fata unei sali pline cu oameni care o iubesc. Aceasta stare de fericire ne-a fost transmisa si noua si pot spune ca am plecat de acolo alt om si bineinteles cu un moral ridicat.
Franceza, engleza sau italiana, nu a contat in ce limba au cantat pe scena deoarece muzica este un limbaj universal, iar ritmurile romantice ale pieselor nu aveau cum sa nu te emotioneze, sau sa te faca sa dansezi pe cele vesele si ritmate.
Jan a cantat cateva refrene celebre din repertoriul lui Tom Jones: (“Green Grass of Home”, “Pussycat”, “Delilah”, “Sex Bomb”, “The Banjo Man”), cel pe care el il considera un exemplu , un om pe care mereu l-a admirat, si vocea lui a umplut sala, dar si un cover al piesei “Nathalie” a lui Gilbert Becaud.
Eu o asteptam, stiam ca o vor canta, ‘’Drumurile noastre’’, celebra piesa a regretatului Dan Spataru, a sunat minunat iar sala a rasunat de aplauze. Aceasta piesa cantata de cei doi olandezi a sunat ciudat in engleza, dar pe funal a fost vocea inegalabilul Dan Spataru. A fost cred momentul culminant al serii, moment in care pe langa zambete puteai zari si lacrimi in ochii oamenilor.
Am avut parte de multe din hiturile lor, dintre care voi aminti “Dance Dance”, pastrata pentru bis alaturi de Yeppa, Blue Eyes, The Old Calahan, Chanson D’Amour (primul lor succes muzical) , The Summertime sau Mon Amour.
A fost un concert emotionant plin de romantism si veselie. A fost o seara de vis cu artisti deosebiti ce au leganat cu cantecele lor tineretea catorva generatii si care cu siguranta vor incanta si alte generatii de acum inainte deoarece muzica lor este de-a dreptul contagioasa.
Eveniment organizat de German Quality Entertainment
Comments are closed.