Ceva vechi – Arch Enemy; ceva nou – solista Alissa White-Gluz (ex-The Agonist), mai adaugam doua formatii romanesti care fac show: Krepuskul si Goodbye To Gravity si avem un spectacol pe care nu ai voie sa il ratezi.
In 2012 i-am ratat dar cand am auzit ca Arch Enemy revin la Bucuresti mi-am promis ca de data asta nu voi mai pierde ocazia sa-i vad live. Vestea ca Angela Gossow a renuntat sa mai iasa in luminile reflectoarelor si a cedat microfonul mai tinerei Alissa White-Gluz (ex-The Agonist) a intristat pe multi fani Arch Enemy dar ,‘’show must go on’’. Chiar daca nu i-am vazut in varianta cu Angela in componeta, am pornit spre concert cu inima deschisa si am avut incredere in ceea ce chiar Angela a declarat, anume ca Alissa este cea mai buna alegere pentru a o inlocui si a avut dreptate.
Concertul a inceput cu o intarziere de aproximativ o ora deoarece formatia s-a ratacit prin Bucuresti. Asteptarea nu a facut decat sa sporeasca emotia si sa ne faca si mai nerabdatori in ai intalni.
In uralele unui public destul de restrans, prima trupa invitata sa deschida show-ul celor de la Arch Enemy, Goodbye To Gravity, urca pe scena.
Goodbye To Gravity este o trupa autohtona draga mie, pe care o urmaresc cu placere de fiecare data.
Tineri, carismatici si plini de energie. Atat de energici incat sunt chiar greu de urmarit pe scena, doar ca publicul iubeste energia lor contagioasa.
Alex Pascu ne-a zapacit din nou nu doar cu chitara dar mai ales cu alergatura lui caracteristica pe scena, Andrei Galut a stiut ca intotdeauna foarte bine sa-si foloseasca inflexiunile vocale si astfel alternanta intre clean si growl a fost excelent executata si cu un efect auditiv deosebit, iar per ansamblu ne-au aratat inca o data de ce sunt instare.
Chiar daca publicul nu a fost numeros si sonorizarea a cam lasat de dorit, entuziasmul si muzica lor cu un sound melodios si puternic, ne-au facut incalzirea pentru ce a urmat.
Setlist: The Cage , Unusual Suspects , Horizons , Back To Life , I Won’t Wait , Vanishing Point , Between The Tides.
Dupa Goodbye To Gravity a fot randul clujenilor de la Krepuskul sa urce pe scena, fiind selectati sa cante in deschidere chiar de catre managementul Arch Enemy
Pentru mine a fost o premiera sa ii ascult pe baietii de la Krepuskul si mi-au placut. Formatia de metal experimental cu doua albume la activ, al treilea pe cale sa apara in acest an si multe aparitii in deschiderea unor formatii de renume atat in tara cat si peste hotare, chiar au reusit sa incinga atmosfera.
Muzica lor nu are un stil anume. Ritmurile melodice alterneaza cu cele agresive, influente din diferite genuri dar si metal pur. Absenta limitelor in compozitiile lor ii fac speciali, dar si modul de exprimare pe scena.
Ne-au promis un show deosebit si s-au tinut de promisiune. Au fost energici si au comunicat bine cu publicul. Si-au promovat chiar noul single “Psychotherapy” si ne-au invitat sa urmarim videoclipul acestei piese.
Au o muzica variata si expresiva in care se poate regasi orice ascultator, sunt un gen aparte in care normalitatea si banalitatea nu isi au locul si astfel prind publicul in mrejele muzicii lor.
Show-ul lor a fost in viteza, si ne-au tinut in priza pe tot parcursul lui.
Setlist: Game Over , As Long As You See the Sky , Psychotherapy , Awake , Game Over , Hamsters , They Will Fall
Si dupa o scurta pauza a inceput nebunia.
Arch Enemy au urcat pe scena in apaluzele si scandarile publicului, dar cand Alissa s-a alaturat trupei am avut impresia ca brusc numarul celor prezenti in sala s-a dublat, atat de puternic a fost entuziasmul cu care a fost primita.
Imi exprim din nou regretul ca nu am vazut live show-ul din 2012 in care solista era Angela. Dupa concertul de vineri seara nu am avut nici un punct de comparatie intre cele doua si pot spune doar ca Arch Enemy au fost fenomenali pe scena in aceasta componeta.
Pentru cine o stie din The Agonist, Alissa nu a fost o surpriza, pentru mine da si inca una foarte placuta. Are o voce speciala, desi nu poate reda perfect tonalitatile joase si unele melodii par putin fortate, mai clean ca a Angelei dar care are putere si poate alterna intre clean si growl foarte bine. Daca mai punem la socoteala si faptul ca este frumoasa pe langa voce si prezenta scenica buna, avem in fata o artista completa si complexa.
Cateva momente speciale au fost oferite de Nick Corde / Michael Amott şi Daniel Erlandsson, care au oferit publicului cateva solouri, indelung aplaudate. Tehnica lor aparte a creeat momente de respiro in care restul trupei nu s-a mai aflat pe scena dar si pentru noi care i-am urmarit cu interes si am admirat maiestria unor artisti adevarati.
Daca pe scena energia artistilor a oferit un spectacol pe cinste, in public nu au lipsit momentele de pogo sau crowd surfing care nu s-au lasat cu incidente datorita ajutorului acordat de cei de la Blackhawk Security, niste oameni minunati care au mereu grija ca evenimentele la care sunt prezenti sa se desfasoare in cele mai bune conditii.
Primul concert Arch Enemy in noua formula dar si primul din acest turneu de promovare al noului lor album “War Eternal” a fost cel din 23 mai din Bucuresti asa ca ar trebui sa fim mandrii ca aceasta formatie extrem de indragita in Romania a ales sa fim primii care ne-am delectat cu ceea ce va insemna Arch Enemy de acum inainte.
Alissa a multumit in repetate randuri publicului pentru primire si pentru modul in care s-au comportat fanii pe parcursul concertului. Nici nu avea cum sa fie altfel cand sunt atat de buni in ceea ce fac, un death metal melodic de cea mai buna calitate cum numai nordicii stiu sa o faca.
Piese noi, cateva piese vechi si bine cunoscute de public. Lumea a cantat impreuna cu ei, i-a aplaudat si nu i-a lasat sa plece de pe scena, de doua ori chiar. Deci am avut parte de doua sesiuni de bis.
Si totusi orice poveste are si un final. Dupa un spectacol interesant muzical si conceptual, Arch Enemy au parasit scena in aplauzele pubicului.
Setlist: Tempore Nihil Sanat , Enemy Within, War Eternal, Ravenous, Revolution Begins, My Apocalypse, Bloodstainded Cross, – Drum Solo -, Under Black Flags We March, The Day You Died, Dead Eyes See No Future, As The Pages Burn, No Gods, No Masters, – Guitar Solos Nick Corde / Michael Amott -, Dead Bury Their Dead, We Will Rise
Encore: Yesterday Is Dead And Gone, Blood On Your Hands, Snowbound, Nemesis + Fields of Desolation Outro
Am trecut peste faptul ca au intarziat, peste faptul ca sonorizarea nu a fost chiar de nota zece si am apreciat ceea ce au facut acesti artisti pentru noi. Ne-au daruit clipe minunate pline de muzica buna si emotie.
A fost un concert bun, cu oameni buni si artisti valorosi. Am avut tot ce am dorit: un stand de merchandise de unde ne-am putut achizitiona suveniruri, preturi bune la standurile cu bauturi fara cozi mari si fara sa fim nevoiti sa ne cumparam mai intai jetoane.
Am plecat spre casa tarziu. Nu ne puteam lasa dusi de acolo, de parca speram sa inceapa din nou nebunia. Si totusi am plecat si speram sa-i revedem curand.