Pe data de 8 decembrie, de la ora 17.00, în cadrul Galeriei de Artă Ploieşti, din Piaţa Victoriei nr 4, va avea loc vernisajul “Apostazia XXI”, semnată de artistul plastic Mihnea Cristian Badea, absolvent UNARTE, într-un vernisaj de excepție curatoriat de istoricul de artă Mihai Plămădeală!
Expoziţia intitulată “Apostazia XXI” poate fi vizitată de vineri, 8 decembrie, până joi, 21 decembrie 2023, intre 8:00 – 18:00!
Alături de Mihnea Cristian Badea va expune și colegul de universitate al artistului plastic, Tiberius Adet, de asemenea, membru al Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) şi absolvent UNARTE, abordând, din altă perspectivă, aceeaşi temă.
Lucrările pictorului sunt rezultatul muncii de câțiva ani în care Mihnea Cristian Badea a abordat aceasta temă a “apostaziei” pe care o va urmări și în viitor cu mai multe lucrări.
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/752088400089228/
Relativizarea absolută, inversarea sensului scării valorice, obiectivizarea omului si materialismul exacerbat sunt semne ale prăbușirii, nu pentru prima oară a civilizației.
Departe de a fi gestul unui activist, expozitia prezinta lucrarile ca fiind viziunea plastica a unui martor al vremurilor noastre, dar nu în maniera realista, ci prin semn si simbol. Pentru cei necunoscători în ale simbolurilor, sper ca partea sensibilă a gestului plastic să surprinda vizitatorul expozitiei”, au fost cuvintele artistului plastic, Mihnea Cristian Badea, cu ocazia pregătirilor pentru expoziţie.
“În lucrările mele întâlnim reprezentarea spiritului în legătura cu Universul prin semne, simboluri regăsite în culturile din trecut pe care le aduc în modernitate, simboluri care indică toate împreună, omul.
Vizual pornind de la portile celeste egiptene, „Katum-ul” maiaș și spiritul bizantin, sunt trăite nu numai ca factori externi ci sunt traite ca si procese interioare.
Astfel, prin această simbolistică poate deveni o expresie a experientei, a omului cu Universul care incontestabil au efect asupra conştientului”, a punctat şi artistul plastic, Tiberius Adet.
DESPRE EXPOZIȚIE, ÎN LUMINA ISTORICULUI DE ARTĂ MIHAI PLĂMĂDEALĂ
“În creația lui Mihnea Cristian Badea, tema ocupă locul central, prevalând asupra mijloacelor tehnice. Astfel, linia și cromatica se întâlnesc și se întrepătrund în mod organic, completându-se reciproc.
În principiu, în pictură culoarea este subordonată desenului, artistul intervenind adeseori asupra pânzelor sale în ideea de a sublinia semnele și motivele vizuale imaginate, instituite în adevărate icon-uri scenografice. În ceea ce privește grafica, desenul este potențat în mare măsură prin culoare.
Derivarea formelor propuse și intervențiile gestualiste ulterioare nu reprezintă altceva decât reversul procedeelor aplicate lucrărilor de pictură, imaginile rezultate fiind formal diferite, însă cu aceleași rezultate stilistice scontate
Artistul exaltă o serie de referințe narative, mitologice, teologice, culturale sau chiar din lumea reală, reunite într-un carusel personal de imagini de sorginte (neo)expresionistă.
Strict formal, atmosfera care domină proiectul “Apostazia” este una distopică, cu tușe deopotrivă scientologice și de artă religioasă, inscriptibilă pe o axă imaginară care ar putea lega foarte bine filmul lui Fritz Lang, “Metropolis”, de creația murală a părintelui Arsenie Boca (de la Biserica Drăgănescu).
Asocierea liberă propusă mai sus îi aparține în exclusivitate criticului. În ceea ce îl privește pe artist, acesta și-a plasat tema într-o Romă imaginară, atemporală, simbol al centrului absolut de putere globală, care se apropie pe alocuri de Babilon, în care renunțarea publică la religie (creștinism), apariția falșilor profeți sau încercarea de instaurare a unei noi ordini mondiale sunt principalele repere ale contemporaneității.
Mesajul este totuși unul pozitiv, în sensul că armonia celestă se va restabili în numele adevărului, luminii și vieții. Interogațiile vizuale ale lui Mihnea Badea își găsesc forma de expresie verbală cea mai potrivită în afirmația aforistică a lui André Malraux, potrivit căreia “secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”.
Rezumând, relațiile dintre conținut, mesaj și mijloace tehnice, precum și dintre simbolurile universale și viziunea personală presupun o voință artistică deplin coerentă și totodată un sistem de reprezentare viabil.
Artistul are marea capacitate de a păstra o legătură optimă între sursele literare folosite și reprezentarea prin semne vizuale a acestora, evitând redundanțele și păstrând autonomia totală a imaginilor create față de iconografia invo”, a declarat criticul de artă, Mihai Plamadeală.