Anul trecut a fost anuntat concert Godsmack in Bucuresti . Bucurie, nerabdare, nu stiu exact ce am simtit atunci, dar, dupa concertul de la Arene din 2015 imi parea bine sa ii revad. Concertul s-a amanat pentru 2019 iar marea surpriza a fost ca au fost chiar 2, pe 31 martie si 1 aprilie si nu, nu a fost o pacaleala, a fost unul dintre cele mai bune concerte din acest inceput de an.
In 2015 concertul a fost in aer liber, anul acesta tot la Arenele Romane dar la cort incalzit, un cort cam neincapator pentru toti cei care au dorit sa ii revada pe baietii fenomen de la Godsmack.
Vizual mai mult decat ok, multa energie, piese faine dar pacat ca nu le-a fost de ajutor sunetul, sunetistul, acel ceva ce ar fi facut diferenta dintre ce am ascultat eu acasa, si suna bine, si ceea ce am auzit live. Muzica a fost mult prea tare. Din fata se auzeau prea tare tobele, din spate nu se auzea basul deloc , iar eu m-am plimbat prin sala pe toata durata concertului, doar doar gasesc un loc de unde sa se auda decent.
Nu stiu cum a fost in prima zi cand la concertul Godsmack a fost sold out, dar stiu ca pe 1 aprilie cortul a fost plin ochi. O multime ordonata cum rar imi este dat sa vad, oameni care i-au primit cald, si care au cantat si ovationat tot concertul.
Godsmack fac show. Asta auzeam mereu si am vazut inregistrari ale concertelor lor dar nimic nu se compara cu un show Godsmack live.
Am avut parte de solouri de chitara iar Sully Erna a fost un frontman priceput si charismatic, dar mai ales am avut parte de un drum battle superb executat de Sully Erna si Shannon Larkin, cu seturi de tobe ce s-au rotit pe scena si o executie impecabila.. A fost ceva ce rar iti este dat sa vezi. Coordonarea miscarilor, unicitatea ritmului dar si stilul te lasa fara suflare. Am fost impresionata de ceea ce au facut la cele doua seturi de tobe, de modul in care si-au unit talentele. Acest drum battle reprezinta, pe langa o demonstratie de forta si profesionalism, un omagiu adus celor care le-au influentat stilul muzical pana acum (Aerosmith, Alice in Chains, Black Sabbath, Metallica, Pantera, etc)
Tobosarul Shannon Larkin este fantastic (poate unul dintre cei mai buni tobari), un om care pare ca nici nu atinge tobele cateodata si ele totusi il asculta si dau exact acele sunete de care piesa are nevoie. La multe trupe poate ca nici nu il obesrvi pe cel care bate undeva in spate in tobele lui si totusi completeaza perfect trupa dar aici lucrurile se schimba.
Erna a reusit sa ne demonstreze pana la final ca este nu numai o voce si un compozitor bun dar si un chitarist si un tobar de exceptie, un showman desavarsit, un artist complex.
Cat de usor s-a trecut de la o piesa la alta, de la un ritm brutal la unul fluid. Piese compuse numai de Erna (care a compus majoritatea pieselor din albumele de debut ale trupei) sau cu ajutorul celorlalti membrii ai trupei, o voce puternica, grava dar foarte clara, riffuri excelent executate, compozitii complexe.
Am fost intrebati cine ii vede live pentru prima data si cateva maini s-au ridicat in aer. Ne-au intrebat care dintre noi vom reveni cu placere data viitoare cand vor canta in Romania si un vuiet de voci s-a auzit, romanii scandand neintrerupt numele trupei. Au promis ca vor reveni curand, poate nu dupa inca 4 ani.
Daca au aparut pe un intro mix, We Will Rock You/Dream On/Hey Jude si au debutat concertul cu Someday si au terminat cu Whatever, pentru bis au pastrat 4 piese.
Under Your Scars a fost dedicata celor cu cicatrici atat fizice cat si emotionale iar Sully Erna a avut un discurs puternic, emotionant, a precizat ca vor face o fundatie pentru acest gen de personane deoarece s-a saturat sa vada murind inainte de vreme oameni deosebiti.
Au urmat Bulletproof si I Stand Alone iar finalul a fost un cover AC/DC perfect, Highway to Hell.
Nu stiu cand s-a terminat seara, concertul, prea putin Godsmack. Frumos concert, Godsmack @ Arenele Romane o adevarata demonstratie de forta si profesionalism.
forta si profesionalism.
GALERIE FOTO : MIHAI VOICU